* consilierii județeni au aprobat încă de pe 31 ianuarie bugetul Județului Brăila pentru 2022, mult mai devreme decât s-a întâmplat în anii precedenți * chiar dacă bugetul se menține undeva la nivelul anului trecut, planurile anunțate de președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, sunt destul de diverse * în total, discutăm despre 270.484.000 lei pentru cheltuieli din care 176.810.000 lei - funcționare și 93.674.000 lei - dezvoltare * cei mai mulți bani vor fi repartizați și în acest an pentru infrastructură și sănătate * consilierii județeni PNL Brăila au atras atenția că și de această dată propunerile le-au fost ignorate, totuși tonul discuțiilor a fost unul mult mai amabil decât în trecut * aceștia s-au abținut de la vot
Dacă anul trecut abia în luna aprilie consilierii județeni reușeau să aprobe bugetul județului, în 2022, din fericire, acest lucru s-a întâmplat încă din ianuarie. Cu alte cuvinte, șansele ca unele proiecte investiționale să se concretizeze în acest an, iar altele să fie demarate, sunt mult mai mari. Totuși, Bugetul Județului Brăila pe 2022 este destul de apropiat de cel din 2021 și în consecință, mult mai mic decât era în urmă cu doi-trei ani. Chiar și așa, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, s-a arătat încrezător că în 2022 foarte multe proiecte demarate în trecut vor fi bifate la capitolul "realizări". Revenind la buget, trebuie precizat că acesta este împărțit în două mari secțiuni: cea de Funcționare și cea de Dezvoltare. De asemenea, bugetul județului este compus dintr-o parte locală și din bugetul instituțiilor publice și al activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii. Totodată, există o secțiune de venituri și una de cheltuieli. Venituri care pot fi proprii sau provenite din sume defalcate din venituri ale bugetului de stat, din subvenții de la Centru, din bani veniți de la Uniunea Europeană sau eventuali sponsori. Însă ceea ce ar trebui să ne intereseze este suma cheltuielilor CJ Brăila în 2022: 270.484.000 lei. Din aceasta, 176.810.000 lei au fost previzionați pentru Funcționare și 93.674.000 lei pentru Dezvoltare (pentru investiții). Dacă analizăm în mod special această a doua secțiune, se poate spune că în 2022 cei mai mulți bani au fost pregătiți de CJ Brăila pentru proiectele legate de drumuri - 37.100.000 lei și pentru cele pe zona de sănătate - 20.095.000 lei.
În cadrul ședinței ordinare din 31 ianuarie, consilierii județeni ai PNL au comentat faptul că nici în acest an nu s-a ținut cont de nicio propunere de-a lor. Totuși, discuțiile au fost făcute pe un ton mult mai conciliant decât în ședințele similare din anii trecuți. Nimic surprinzător, având în vedere colaborarea dintre liberali și PSD în cadrul coaliției de Guvernare... Chiar și așa, consilierii PNL au continuat să se abțină la vot la proiectul de buget.
Unde se duc banii județului în acest an
Așa cum am precizat, pentru capitolul Infrastructură, Consiliul Județean Brăila a continuat să pună deoparte cei mai mulți bani. Discutăm despre 58.551.000 lei din care peste 37 de milioane lei pe zona de dezvoltare. De aici, cea mai mare sumă se duce spre proiectul finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională privind asigurarea accesibilității directe pe traseul Silistraru-Unirea-Gropeni către coridorul TEN-T Brăila-Buzău și linia Dunării - mai precis 15.000.000 lei. Urmat de cel privind modernizarea traseului Gulianca - Ianca - Viziru (10.000.000 lei), reabilitarea și modernizarea de drumuri județene, inclusiv cele prin Programul Național de Dezvoltare Locală (8.900.000 lei), dar și alte proiecte.
La fel de important este și capitolul Sănătate. De exemplu, numai pentru dezvoltarea Spitalul Județean de Urgență Brăila, (atenție, nu discutăm și despre sumele legate de funcționare), CJ va aloca suma de 12.544.000 lei pentru dotări cu aparatură medicală pe secții, reabilitare și modernizarea stației de alimentare cu energie electrică, proiectarea și execuția compartimentului de sterilizare al Pavilionului A etc. De asemenea, la Spitalul de Pneumoftiziologie a fost alocată suma de 1.000.000 lei pentru dotări cu aparatură medicală. Ca o paranteză, pentru ambele secțiuni - funcționare și dezvoltare, CJ Brăila a pregătit suma de 34.195.000 lei în 2022. De asemenea, 1.500.000 lei sunt bani bugetați doar pentru reabilitarea Secției Unitate Primiri Urgențe din cadrul SJU Brăila, iar 5.051.000 lei pentru cheltuieli de capital cu celelalte obiective legate de spital, printre care și reabilitarea Pavilioanelor A și B.
Și pentru capitolul Locuințe, servicii și dezvoltare publică, Consiliul Județean a alocat 16.391.000 lei, din care 15.069.000 lei sunt pentru dezvoltare. Aici intră și partea de cofinanțare a județului la Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila al Companiei de Utilități Publice (CUP) ”Dunărea”. De asemenea, tot aici se regăsesc și banii destinați asocierii CJ Brăila la proiectele primarilor din județ (în total 12.515.000 lei).
Pentru Autorități publice și acțiuni externe - aparatul propriu, CJ a pregătit suma de 60.170.000 lei, din care 11.222.000 lei pentru dezvoltare și restul pentru funcționare. În această a doua categorie intră, printre altele, proiectul privind reabilitarea Palatului Administrativ, pentru care instituția condusă de Chiriac a pregătit 3.000.000 lei.
Foarte mulți bani se duc către Asigurări și Asistență Socială în 2022. Mai precis, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului primește în total 48.200.000 lei în acest an, chiar dacă pentru dezvoltare doar 5.112.000 lei.
Pentru Cultură, CJ Brăila a alocat în total 38.920.000 lei din care, pentru Dezvoltare 1.774.000 lei. De altfel, toate instituțiile de cultură au și încasare de venituri proprii.
Pentru Sport discutăm despre 11.540.000 lei, din care o mare parte (7.000.000 lei) pentru echipa HC ”Dunărea” Brăila, 2.000.000 lei pregătiți pentru alte programe sportive și restul banilor pentru întreținerea bazelor sportive.
Către învățământ s-au alocat în total 7.238.000 lei, însă pe zona de dezvoltare doar 45.000 lei. Tot pe dezvoltare, pentru Ordine Publică discutăm despre 34.000 lei, pentru Apărare - 200.000 lei, pentru Evidența Persoanelor - 23.000 lei, pentru Protecția Mediului - 3.000.000 lei.
Ar mai trebui precizat și că excedentul înregistrat de Consiliul Județean Brăila din anii anteriori, până la 31 decembrie 2021, se ridică la 78.061.330 lei din care conducerea instituției a luat decizia de a propune utilizarea a 62.265.000 lei pentru secțiunea de Dezvoltare, la acoperirea eventualelor cheltuieli. Asta în condițiile în care veniturile sunt estimate undeva la 31.409.000 lei și cheltuielile la 93.674.000 lei în 2022.
Liberalii, supărați că au fost ignorați și în acest an
Prin vocea lui Alexandru Bucălău, consilierii județeni ai PNL au semnalat că au participat la o întâlnire cu conducerea instituției, în care au sugerat o serie de propuneri pentru proiectul de buget, dar care au fost ignorate. Bucălău a amintit faptul că liberalii au solicitat ca suma destinată cofinanțării proiectelor venite dinspre celelalte unități administrativ teritoriale să fie de cel puțin 15 milioane lei, cât a fost în 2021. Liberalul a mai precizat că a solicitat realizarea unui Parc Industrial al Județului Brăila. De asemenea, a vorbit despre stabilirea unei alte destinații pentru Patinoarul Acoperit, care nu a fost folosit în 2021. Bucălău a mai venit cu ideea că acolo ar putea fi amenajată temporar o bază sportivă. Totodată, l-a întrebat ironic pe președintele CJ Brăila dacă și acum consideră că banii veniți de la nivel guvernamental sunt puțini, în contextul în care anul trecut acuza Guvernul PNL că a tratat cu indiferență județul nostru.
”Voiam să scot în evidență faptul că noi am încercat pe cât de mult posibil să introducem puncte de dezvoltare a județului, nu de cheltuire pentru funcționarea aparatului județean”, a afirmat Bucălău.
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a răspuns punctual la fiecare temă ridicată de liberal. Acesta a afirmat că nu are sens să țină blocați bani la secțiunea dedicată cofinanțărilor, deoarece în cazul proiectelor din anii trecuți venite din partea primarilor, suma cheltuită a fost de 10 milioane lei. A explicat că nu este de acord să realizeze un Parc Industrial, având în vedere că Municipiul Brăila lucrează deja la acest lucru și că investitorii interesați de județul nostru deja au precizat că vizează locații anume. Chiriac a precizat că printr-un Parc Industrial, CJ Brăila i-ar condiționa pe aceștia să investească într-un spațiu în care nu doresc. Despre patinoar, șeful CJ l-a rugat pe liberal să propună un proiect concret privind o eventuală altă destinație temporară. Iar în ceea ce privește sumele venite de la Centru pentru bugetul 2022, acesta a recunoscut că sumele înregistrate până acum se poziționează undeva cam la valorile de anul trecut. Astfel, Chiriac a recunoscut că județul ar mai avea nevoie de bani în plus. Președintele a adăugat că la nivelul CJ Brăila se derulează proiecte pe fonduri europene a căror execuție se ridică la o valoare de 60 milioane euro și că ar avea nevoie de 30 milioane euro pentru a le acoperi.
”Să vedem cum ne descurcăm cu sumele care vor fi decontate de ADR. Apoi să le punem pe celelalte proiecte pentru a le împinge mai departe și a le efectua în timp util”, a declarat Chiriac.
Proiectul de buget a fost votat cu 22 voturi ”pentru” și 8 abțineri din partea grupului PNL.
Prioritățile pentru 2022 anunțate de Chiriac în ședință
La finalul ședinței ordinare Francisk Chiriac a ținut să treacă în revistă câteva dintre cele mai importante proiecte pentru Județul Brăila în acest an. Șeful CJ nu s-a ferit să recunoască faptul că speră să nu mai apară probleme și întârzieri din cauza pandemiei. Pe scurt, Chiriac a vorbit despre faptul că până la vară coridorul TEN-T care face legătura între Gulianca - Raciu - Racovița - Gradiștea - Șuțești - Ianca - DN2B - Bordei Verde și Viziru - ar trebui să fie gata (acesta fiind realizat în proporție de 70%). A mai anunțat că urmează să semneze o serie de proiecte pe fonduri europene.
”Sperăm ca în luna februarie, cel târziu martie, să semnăm ordinul de începere a lucrărilor iarăși pe un contract adjudecat pe o distanță de 18,5 km. Deci un alt proiect pe fonduri europene, pe infrastructură: Silistraru - Unirea - Gropeni. În discuțiile purtate, constructorul a spus că până la sfârșitul anului îl va termina”, a declarat Chiriac.
Sursa citată a mai punctat că s-au depus documentații atât pe Programul ”Anghel Saligny”, cât și la ADR, pe fonduri europene, pentru o serie de drumuri județene, printre care 203R (35 km), 212B, 255A.
”Toate drumurile care au mai rămas pe raza județului Brăila sunt depuse pe o axă de finanțare sau pe un program de finanțare guvernamental. Dacă vom semna contractele sperăm ca până la finalul mandatului să fie în lucru sau să fie gata”, a mai completat acesta.
Chiriac le-a mai vorbit colegilor consilieri despre reabilitarea termică a Palatului Administrativ, unde funcționează Consiliul Județean, Primăria Municipiului Brăila și Prefectura (proiect de 4 milioane euro), estimând că lucrările vor începe în vara acestui an.
Totodată, a anunțat că până pe 15 februarie se va semna la ADR contractul de 8 milioane euro pentru reabilitarea Corpului A al Spitalului Județean de Urgență Brăila. De asemenea, a menționat că proiectul legat de Unitatea Primiri Urgențe (UPU) va fi scos din nou la licitație.
”Sperăm să ne lase în pace pandemia că avem foarte multe lucruri de făcut. La spital vom relua partea de Corp B. Reabilitare totală. Exact cum facem și la Corpul A. și acolo trebuie să investim foarte mult. Sunt proiecte frumoase. La muzeu ne dorim o nouă secție de științe ale Naturii. Să găsim o nouă axă de finanțare. Să punem în evidență și această secție. Și multe altele”, a mai declarat Chiriac.
Sursa citată a ținut să mai adauge că discută la nivelul Ministerului Dezvoltării și la cel al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în legătură cu planul de modernizare al drumurilor naționale din Județul Brăila, dar și cu proiectele de infrastructură importante, precum podul și Drumul Expres Brăila-Galați. Chiriac a mai semnalat că de o importanță majoră pentru dezvoltarea județului nostru sunt cele trei drumuri care vor lega Brăila de restul României și care vor crea oportunități pentru investitori: Drumul Expres Galați-Brăila-Buzău, Drumul Expres Brăila-Focșani și Drumul Expres care va face legătura cu A2.
”Am demonstrat că nu suntem căpoși. Am semnat această asociere între județele Galați, Brăila, Ialomița, Călărași pentru efectuarea Drumului Expres, tot cu regim de autostradă, Galați, Brăila, Viziru, Însurăței, Bărăganu, Ialomița, Drajna, Chiciu. Sperăm să ne lege cât mai mult de Autostrada A2. Și prin această infrastructură dezvoltată, vor veni și investitorii. Pentru că asta doresc. Timp cât mai scurt către căile de acces spre celelalte orașe mari sau de ce nu, Portul Constanța”, a mai precizat acesta.
Întârzieri la adoptarea bugetului Județului Brăila în ultimii ani
Bugetul județului Brăila în acest an s-a votat într-un timp util pentru ca investițiile să se poată derula fără probleme. Mai precis, încă de la finele lunii ianuarie. Dacă ne uităm puțin la felul în care acest moment important s-a petrecut în anii precedenți, constatăm că au existat întârzieri destul de mari. Bineînțeles, totul pornind de la contrele și procedurile interminabile apărute la adoptarea bugetului național. Astfel, în 2018, consilierii județeni au aprobat bugetul pe 12 februarie. Atunci capitolul cheltuieli se ridica la 316.407.000 lei din care 153.524.000 lei pentru funcționare și 163.393.000 lei pentru dezvoltare. În 2019, bugetul s-a votat în aprilie. La vremea respectivă averea județului se ridica la 376.273.000 lei, din care 165.536.000 lei erau bani pentru funcționare și 210.737.000 lei pentru dezvoltare. În 2020, bugetul s-a aprobat în luna februarie și s-a ridicat în total la suma de 339.361.000 lei, din care 144.204.000 lei pentru funcționare și 195.156.000 lei pentru dezvoltare. În 2021 s-au înregistrat, de asemenea, întârzieri destul de mari, bugetul fiind votat abia pe 12 aprilie. La vremea respectivă acesta a fost de 267.812.200 lei. Mai exact, 140.194.300 lei pentru funcționare și 127.617.900 lei pentru dezvoltare.
