* canalele de irigații dar și cele de desecare ar trebui să reprezinte o prioritate pentru județul Brăila * asociațiile de fermieri ar fi o soluție pentru depășirea mai ușoară a dificultăților din domeniu
Potrivit directorului Direcției Județene Agricole Brăila, Traian Cișmaș, ”anul 2021 s-a încheiat cu producții bune și foarte bune la cereale, fiind vorba de o producție totală de peste 1,3 milioane tone”. În cifre, situația se prezintă astfel: la porumb, circa 657.000 tone; grâu, 308.000 tone; floarea soarelui, 182.000 tone și 116.000 tone la orz. Iar suprafața de teren eliberată de masa vegetală și arată astă toamnă este de 219.785 hectare. ”Perioadele de îngheț, secetă sau exces de umiditate au dat mult de furcă fermierilor. Până la urmă, prin eforturi și cheltuieli serioase, prin implicarea și colaborarea cu ANIF dar și prin unele facilități, totul s-a terminat cu bine”, a sintetizat directorul Cișmași situația anului agricol 2021.
Iar dacă e să ne referim la noul an, acesta a debutat cu nedorita surpriză a încălzirii anormale a vremii, zăpada fiind așteptată pentru a proteja culturile de grâu și rapiță, dar și pentru menținerea unei rezerve bune de apă în sol. Și pentru că tot vorbim de apă, aceasta trebuie bine gospodărită și eficient folosită, cu costuri mici , o modalitate fiind și IRIGATUL PRIN PICURARE. Despre care interlocutorul nostrum ne-a precizat că “în județul Brăila această metodă s-a dovedit foarte eficientă, când seceta amenința cultura mare. Avem 60 de hectare unde apa se distribuie strict la rădăcina plantei, însă de la cele trei zone unde se procedează așa în momentul de față, trebuie să extindem cât mai mult această tehnologie pe viitor. Mai ales că s-au creat o serie de facilități fermierilor...”.
Și cum irigațiile au un rol vital pentru agricultură, județul Brăila fiind primul pe țară la acest capitol, marea provocare pentru acest an și în continuare există la capitolul DESECARE. Sector lăsat de izbeliște zeci de ani, ajungându-se (prin colmatare și nu numai) la situații limită precum cea de la Vădeni, unde au fost inundate zeci de hectare. Iar faptul că, în județul nostru, din cele 4.833 km de canale de desecare, 70% sunt nefuncționale, trebuie să dea mult de gândit autorităților centrale. Chemate să intervină prin acordarea de fonduri dar și o nouă lege , care să permit sucursalelor ANIF să dispună de un minimum de utilaje, nu să le închirieze pe bani grei și de la zeci și sute de kilometri! De asemenea, o prioritate la irigat dar și la desecare este impermeabilizarea canalelor cu geomembrane. Ceea ce, în timp, duce la eliminarea pierderilor de apă prin infiltrații, ușurința întreținerii și exploatării canalelor, dar și un cost mai mic al apei de irigat.
Evident, prioritățile pentru agricultură și fermieri sunt foarte multe, o parte dintre ele fiind nominalizate de către directorul Cișmaș: “sprijin serios și facilități pentru micii și marii producători; contribuția cercetării prin crearea de soiuri și hibrizi adaptați la schimbările dramatice ale climei; ASOCIEREA, unirea fermierilor în forme asociative (cooperative) care să se impună prin rețeaua proprie de magazine și piețe – nu prin intermediari și speculanți; încurajarea consumului de produse românești, inclusiv prin supermarketuri; sprijin dat adevăraților producători agricoli prin crearea de DEPOZITE; credite avantajoase prin bănci și despăgubiri făcute la timp; creșterea marjei de profit la producătorii autohtoni și reducerea importului de produse agroalimentare; scăderea costurilor la imputuri; susținerea și extinderea modalităților de vânzare, comercializare, procesare – inclusiv prin revenirea la bursa produselor, extinderea programele destinate anumitor culturi și domenii. S-a dovedit a fi util în pandemie comerțul ON-LINE, cu produse autentic românești, ieftine și de calitate! Iar nu în ultimul rând, să întocmim cât mai multe proiecte, viabile și argumentate, cu birocrație mai puțină, care să atragă fonduri guvernamentale și europene, mai consistente”.
