• pentru baschet şi fotbal cauza principală a degradării performanţelor sportive, după cum se plâng chiar reprezentanţii cluburilor brăilene, o reprezintă slaba finanţare din partea autorităţilor locale • un caz aparte-l reprezintă HC Dunărea care, deşi a fost favorizată la acest capitol, ba chiar se poate spune că a avut un buget foarte bun, se află pe o poziţie retrogradabilă • care ar fi cauzele? Pe scurt, banii nu au fost corect gestionaţi, apoi a fost adus un antrenor slab, iar lotul a fost format din “rezervele rezervelor” de la alte formaţii şi acest lucru s-a reflectat în poziţia din clasament
Brăila poate rămâne fără reprezentante în primele două eşaloane valorice ale sporturilor de echipă din România. Iar acesta nu este doar un semnal de alarmă ci realitatea crudă la final de 2018. După ani de glorie în handbalul feminin românesc, în care vârful performanţei a însemnat titlul de vicecampioană a României în urmă cu numai două sezoane, HC Dunărea se află în acest moment pe locul al 13-lea în Liga Florilor, adică pe o poziţie retrogradabilă, iar perspectivele imediate pentru menţinerea în acest eşalon sunt minime.
Cea de a doua formaţie care reprezintă Brăila în primul eşalon, mai precis în Liga Naţională de baschet masculin, Cuza Sport, se află de asemenea pe ultimul loc. Mai are de disputat două meciuri în ianuarie şi apoi se va desfiinţa. Nici Dacia Unirea nu traversează un sezon fericit. Echipa fanion a oraşului Brăila se află pe penultimul loc în Liga a II-a, iar şansele de a se menţine în acest eşalon sunt minime.
Aceasta este realitatea crudă a sporturilor de echipă la final de 2018. Una peste alta, handbalul, baschetul şi fotbalul sunt pe cale de dispariţie la Brăila. Cu ce mai rămânem? Greu de spus! Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca Obiectiv - Vocea Brăilei gândită ca o retrospectivă a principalelor evenimente sportive ale anului 2018.
2018, un an negru pentru sprturile de echipă brăilene
HC Dunărea se află în acest moment pe locul al 13-lea în Liga Florilor, echipa de seniori de la Cuza Sport este în pragul desfiinţării, asta chiar în anul în care a promovat în Liga Naţională, iar Dacia Unirea ocupă penultimul loc în Liga a II-a şi este deja cu un picior în cel de-al treilea eşalon fotbalistic al ţării. Contraperformanţe care au la bază motive obiective dar şi unele legate de slaba organizare şi de managementul defectuos.
Scandalurile din ultima vreme, neplata salariilor la timp, reliefată prin memoriile depuse de jucătoare la Federaţia Română de Handbal, au făcut din vicecampioana României, HC Dunărea, o echipă care se luptă să supravieţuiască în Liga Naţională. “Brăila nu mai este atractivă din cauza scandalurilor din cadrul clubului şi a faptului că mai mereu, în ultima vreme, salariile s-au plătit cu întârzieri mari”, ne-au declarat surse din cadrul clubului de handbal brăilean. Astfel, dacă în urmă cu două sezoane HC Dunărea învingea HCM Baia Mare, campioana en titre, la Brăila, acum formaţia brăileană se zbate în ape tulburi, deşi, în 2018 oficialităţile locale au alocat clubului de handbal peste 30 de miliarde vechi. Iar dacă ţinem cont de banii din sponsorizări şi din biletele vândute ne-am apropia de un buget de aproape 40 de miliarde vechi. O sumă frumişică, dar care se pare că nu a fost gestionată eficient de actuala conducere a clubului.
După 11 ani Cuza Sport a promovat în Liga Naţională şi a produs o mare emulaţie în rândul iubitorilor de sport din Brăila, însă fără un buget adecvat acestui nou eşalon în care a promovat, echipa de seniori este în pragul desfiinţării. Fără discuţie noul eşalon în care a promovat a reprezentat o “pălărie” prea mare pentru echipa de baschet care şi-a făcut iluzii că întreg bugetul pentru participarea în acest eşalon va fi asigurat de oficialităţile locale. Staff-ul de conducere a trăit cu iluzii pentru că Primăria a acordat clubului Cuza Sport în acest an suma de 289.000 lei.
Nici echipa fanion de fotbal a Brăilei nu face notă discordantă, Dacia Unirea a intrat în vara trecută în insolvenţă şi nu are în acest moment o perspectivă favorabilă, clubul brăilean se află pe locul al 19-lea în clasamentul Ligii a II-a şi este cu un picior în Liga a III-a.
Excepţie fac sporturile individuale ...
unde la două discipline sportive, atletism, un sport olimpic şi sambo, care din noiembrie a devenit de asemenea sport olimpic, s-au obţinut medalii europene.
Bianca Toader, atletă cu dublă legitimare LPS Brăila – CSM Oneşti pregătită de profesorul Nicu Roată a cucerit medalia de bronz la Campionatul European de juniori II. Şi-a făcut barem şi a participat la competiţia continentală, la aceeaşi categorie de vârstă, Robert Simion. Iulia Banaga şi Alexandru Iconaru au participat la mondialele juniorilor I, competiţie pentru care şi-a făcut baremul şi Andreea Caracudă. Iconaru a stabilit un nou record balcanic la 110 m garduri şi deţine recordurile naţionale, de sală şi aer liber, atât la junior II cât şi la Juniori I, iar Banaga şi-a îmbogăţit palmaresul în 2018 cu 3 medalii de aur la Campionatul Balcanic.
Teodora Naidin, sportivă pregătită la CSM Brăila de antrenoarea Carmen Constantin a devenit în vara trecută vicecampioană mondială şcolară la sambo şi tot în 2018, la Praga, ea a cucerit medalia de bronz la Campionatul European de sambo pentru juniori şi tineret. La karate s-au obţinut titluri europene iar printre campionii clubului Arashi-Do Brăila sunt şi sportivi din mediul rural, de la Chiscani şi Tichileşti. Însă despre sporturile individuale vom vorbi în alt material.
Mărirea şi decăderea HC Dunărea
HC Dunărea ţine capul de afiş la acest capitol, cel al dezastrului din sporturile de echipă brăilene. Echipa care timp de 13 campionate s-a numărat printre protagoniste, iar în urmă cu două sezoane a cucerit medaliile de argint, în cel de-al 14-lea, după 9 etape se află în postura de “lanternă roşie a Ligii Naţionale”. În acest moment HC Dunărea se află pe locul al 13-lea, adică pe un loc retrogradabil şi ar fi fost pe al 14-lea dacă nu s-ar fi retras CSM Roman. Iar linia de clasament reflectă acest lucru, echipa brăileană are o singură victorie, un egal şi 7 înfrângeri precum şi un golaveraj la fel de ruşinos, 202 goluri marcate şi 240 primite. Un loc ruşinos raportat la banii pe care administraţia locală i-a pompat spre clubul de handbal. Nu mai vorbim de banii strânşi din vânzarea biletelor sau de cei provenţi din sponsorizări.
Echipa de handbal brăileană se află în acest moment la al 14-lea sezon consecutiv în Liga Naţională iar experienţa acumulată în timp ar fi trebuit să-i confere şansa de a rămâne, în continuare, în elita handbalului românesc. Pentru că HC Dunărea şi-a asigurat un loc onorabil printre echipele valoroase ale handbalului feminin românesc încă din anul în care a promovat în acest eşalon. În cele 13 sezoane scurse gruparea handbalistică brăileană a cucerit de două ori medaliile de bronz, în sezoanele 2008-2009 şi 2013-2014 iar la finalul campionatului 2016-2017 a devenit vicecampioană naţională. Dar handbalul brăilean din Liga Naţională a avut şi două locuri patru în campionat, la finalul sezoanelor competiţionale 2011-2012 şi 2015-2016. În competiţiile europene HC Dunărea s-a calificat de şapte ori.
HC Dunărea a promovat în Liga Naţională în ediţia de campionat 2004-2005 cu Alexandrina Soare iar în primul ei sezon pe prima scenă a handbalului feminin românesc s-a clasat pe un onorabil loc 7, însă în campionatul următor a ocupat în final locul al 5-lea, poziţie care i-a conferit şansa de a participa în Challenge Cup, unde în ediţia 2007-2008 a ajuns până în semifinalele competiţiei, fiind eliminată în această fază de VFL Oldenburg din Germania.
De două ori HC Dunărea s-a clasat pe locul al 6-lea, la finalul ediţiilor de campionat 2010-2011 şi 2014 – 2015, cu menţiunea că în cel de-al doilea sezon şi-a asigurat participarea în Cupa EHF, unde datorită punctajelor obţinute până atunci, a fost desemnată de federaţia internaţională de handbal cap de serie şi a intrat în competiţia europeană direct în turul al-III-lea, fază în care echipa brăileană a eliminat-o pe campioana Portugaliei, Alavarium/Love Tiles. În turul al IV-lea HC Dunărea a fost eliminată de vicecampioana Franţei, Issy Paris Hand, în faţa căreia a câştigat jocul retur.
Din nefericire, după ce a cucerit argintul, HC Dunărea a intrat pe o pantă descendentă. Costică Buceschi a profitat de faptul că i s-au dat drepturi depline la club şi după ce a făcut din clubul brăilean unul de succes, prin cooptarea unor handbaliste de lot naţional, a întors foaia la 180 de grade şi a plecat de la Brăila la Braşov şi odată cu el şi toate achiziţiile importante. HC Dunărea s-a aflat în faţa faptului împlinit, l-a adus pe banca tehnică pe Florentin Pera însă acesta nu a reuşit să readucă echipa în elita handbalului românesc.
În vara trecută clubul l-a adus ca antrenor principal pe Dumitru Berbece, un fost mare handbalist al României dar care ca antrenor a lăsat mult de dorit. Nici staff-ul de conducere nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, aceştia au format un lot din jucătoare care erau rezerve la alte formaţii, iar în aceste condiţii HC Dunărea nu a avut nicio şansă să se claseze între primele şase formaţii din ţară. Ba mai mult, în acest moment gruparea handbalistică brăileană este în zona retrogradării. A venit între timp un antrenor cu o vastă experienţă însă lotul este acelaşi, iar perspectivele sunt sumbre şi în acest sens pentru că în perioada de iarnă greu găseşti handbaliste de valoare. Aşa că noul antrenor este obligat să facă minuni şi să o menţină pe HC Dunărea în Liga Florilor.
Cuza Sport, un film fără happy-end
La începutul lunii iunie 2018 Cuza Sport Brăila a câştigat turneul final al Ligii I la baschet masculin şi a promovat, de pe primul loc în Liga Naţională. La acel moment bucuria celor de la clubul de baschet era aşa de mare încât atât jucătorii cât şi staff-ul tehnic considerau că în cel mult 10 ani titlul naţional în bachetul masculin va sosi la Brăila. “Poate, peste 10 ani, vom câştiga campionatul”, spunea cu optimism Mircea Totolici, managerul clubului Cuza Sport.
Cu toate că situaţia financiară de care dispunea nu era una roză clubul de baschet brăilean a semnat contracte cu patru jucători noi, trei americani, doi dintre ei, Shaquille Johnson, Joseph McClain şi Darrel Bowie, precum şi cu un român, Vlad Chiriac venit de la Cluj. Jucători care urmau să-i înlocuiască pe unii dintre titularii care au decis să plece la alte echipe. Aceste schimbări au fost anunţate de managerul clubului Mircea Totolici, într-o conferinţă de presă care a avut loc la finalul lunii august, în cadrul căreia s-a precizat şi ziua în care lotul se va reuni pentru a se pregăti în vederea participării în Liga Naţională, 3 septembrie.
Incidentul nefericit de la jumătatea lunii septembrie a schimbat radical soarta echipei de baschet
La zece zile de la reluarea pregătirilor în vederea noului sezon competiţional doi baschetbalişti americani de la CS Cuza Sport, Darrel Bowie şi Joseph McClain, în vârstă de 24, respectiv, 25 de an, au fost implicaţi într-o altercaţie la Terasa The Music Pub de lângă patinoar, ambii fiind înjunghiaţi. În urma acestui incident americanii au decis să plece de la Brăila. Probabil că şi în condiţiile în care acest incident nu ar fi avut loc, echipa de seniori avea soarta decisă. Cu toate că s-au făcut numeroase demersuri la Primărie şi la Consiliul Judeţean Cuza Sport nu a obţinut banii pe care şi-i dorea ca să poată continua activitatea la parametri de performanţă în Liga Naţională, fiind un club privat. În aceste condiţii conducerea clubului a reziliat contractele cu toţi jucătorii veniţi de la alte cluburi din ţară şi a continuat să participe în campionat doar cu jucători din propria pepinieră.
În aceste condiţii Cuza Sport a înregistrat înfrângeri la scor pe linie, iar după 10 etape se află pe ultimul loc în grupa B a Ligii Naţionale de baschet masculin şi este pe cale de dispariţie. În momentul de faţă, gruparea brăileană ar fi mai avut de disputat un singur meci, pe 12 ianuarie, acasă, cu Athletic Constanţa, însă acesta nu va mai avea loc, deoarece, pe 8 ianuarie, echipa s-a retras din campionat. Cuza Sport va participa în continuare, la nivel naţional, doar în competiţiile juvenile.
Dacia Unirea poate retrograda
Nici fotbalul la nivelul Ligii a II-a nu a adus satisfacţii iubitorilor sportului rege. După ce a scăpat de retrogradare pe ultima sută de metri, Dacia Unirea a avut o vară fierbinte anul trecut. Majoritatea jucătorilor au părăsit Brăila şi practic echipa nu avea cum să continue în Liga a II-a. Însă, contrar tuturor zvonurilor care o dădeau fie desfiinţată fie înscrisă în Liga a III-a, echipa de fotbal brăileană s-a înscris la începutul lunii iulie în Liga a II-a şi a făcut schimbări majore. Clubul de la Dunăre şi-a desemnat un nou manager general, în persoana lui Cristian Hossu, iar acesta a adus un nou antrenor, pe Gheorghe Barbu, iar Răzvan Tudoroiu a primit funcţia de director de competiţii. Cei menţionaţi au adus în probe foarte mulţi jucători. Dar lotul s-a încropit în pripă, cu câteva zile înainte de startul competiţiei, iar debutul Daciei Unirea în noul sezon a fost unul slab, astfel că după primele trei etape Gheorghe Barbu a plecat. Locul lui a fost luat de Florentin Petre, însă nici fosta glorie a clubului Dinamo nu a reuşit să facă minuni cu lotul aflat la dispoziţie. Iar după 21 de etape Dacia Unirea are 12 puncte şi se află pe locul al 19-lea, penultimul în acest eşalon, cu 2 victorii, 6 egaluri şi 13 înfrângeri şi un golaveraj foarte slab, 19 goluri marcate şi 55 primite.
Aflată de ani buni într-o continuă stare de incertitudine financiară, Dacia Unirea a intrat în insolvenţă pe 1 octombrie 2018, această variantă fiind în opinia conducerii: “singura cale legală de protejare a intereselor clubului”.
“Am intrat în insolvenţă pentru o valoare mică, în jur de 100.000 euro, situaţia nu este tragică, în 3-4 ani ieşim din această situaţie. Eu cred că având un buget cât de cât rezonabil, în 2019 putem să ne menţinem în Liga a II-a, însă şi dacă nu evităm retrogradarea vom continua activitatea în Liga a III-a”, spunea de curând Vasile Popa, vicepreşedintele Daciei Unirea.
