• abia încheiat, 2018 este anul în care s-a semnat contractul de proiectare şi execuţie şi s-a dat ordinul de începere a lucrărilor • podul peste Dunăre Brăila – Tulcea este un proiect gândit încă dinainte de 1989, însă abia după circa 40 de ani s-au făcut paşii concreţi spre transpunerea lui în realitate • vă propunem o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” gândită ca o trecere în revistă a principalelor etape parcurse de acest proiect în lungul şi anevoiosul său drum spre implementare
Privind retrospectiv spre 2018, elementul definitoriu, cel puţin pe plan economic, al anului pe care doar ce l-am încheiat este de departe marcat de proiectul “Pod suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea”. 2018 a debutat cu semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la acest proiect, vă aduceţi aminte de conferinţa de presă susţinută de CNAIR ca autoritate contractantă în numele statului român, chiar pe ultima sută de metri a mandatului de premier al brăileanului Mihai Tudose. De asemenea, 2018 s-a încheiat cu emiterea autorizaţiei de construire precum şi a ordinului de începere a lucrărilor la acest obiectiv. Între aceste două momente s-a stabilit cine şi cum va muta infrastructura de utilităţi publice sub şi supraterană de pe traseul podului, s-a dat descărcarea arheologică pe întreg amplasamentul şi s-au aprobat şi sumele ce vor fi atribuite cu titlu de despăgubiri celor expropriaţi pentru a face loc celui mai mare proiect investiţional de infrastructură rutieră al României post-decembriste, şi al patrulea pod din Europa ca deschidere centrală (1.120 m).
Victor Ponta şi Corina Creţu, prima “cărămidă” la pod
Podul peste Dunăre este un vis al României încă de la finalul anilor ’60, începutul anilor ’70, de la ultima reformă administrativă, când s-au format judeţele ţării. În perioada comunistă, cam toţi prim-secretarii de judeţ mergeau la Bucureşti având la mapă pe lista cu necesarul de investiţii podul, însă niciodată nu s-au şi alocat bani pentru acest proiect. Povestea s-a repetat şi după 1989, chiar dacă în anii electorali candidaţii din partea Brăilei la Parlamentare, ori candidaţii la funcţiile de conducere ale judeţului promiteau că vor reuşi să pună în practică acest proiect. De fiecare dată însă, când era vorba de găsirea fondurilor, proiectul era abandonat.
În 2015, s-a reuşit adoptarea în Guvernul Ponta a Strategiei de Dezvoltare a Deltei Dunării, cu finanţare europeană nerambursabilă de circa 1 miliard euro, strategie pe care doi ani mai târziu, în mandatul de premier a lui Sorin Grindeanu, avându-l pe brăileanul Mihai Tudose ministru al Economiei, a fost grefat şi proiectul investiţional Pod peste Dunăre. Ulterior a fost introdus şi pe lista scurtă din Master-Planul de Transport cuprinzând necesarul de investiţii în infrastructura României.
“Întâi şi întâi, Victor Ponta împreună cu europarlamentarul Corina Creţu au obţinut finanţare europeană de peste 1 miliard euro pentru dezvoltarea Deltei Dunării. Tot în guvernarea Ponta, structura rutieră de legătură între Moldova şi Dobrogea, inclusiv proiectul de la Brăila cu podul peste Dunăre, a fost trecută în Master-Planul de Transport, deşi termenul de implementare era unul apropiat de 2030, şi lucrurile s-au oprit aici. În 2017, în urma discuţiei pe care am avut-o cu Sorin Grindeanu, eu fiind atunci la Ministerul Economiei, Guvernul a înţeles că nu poţi să vezi Delta dacă nu ai cum să ajungi acolo, precum şi că o parte din banii aceia obţinuţi în mandatului lui Ponta trebuie să se regăsească şi în infrastructura de transport. Şi astfel s-a agreat ideea că poate fi făcut acest pod din banii obţinuţi pentru finanţarea Strategiei de Dezvoltare a Deltei. Când a venit, în primăvara lui 2017, la Brăila, împreună cu jumătate din membrii Guvernului, domnul Sorin Grideanu a anunţat oficial realizarea Podului. Ulterior am avut grijă să întreb cu regularitate colegii de la Ministerul Transporturilor atât în calitatea mea de ministru al economiei la vremea respectivă, apoi ca premier, în ce stadiu este implementarea acestui proiect, mai ales că riscam să pierdem banii din finanţarea de peste 1 miliard euro, banii nefiind angajaţi. S-a creat atunci o echipă de lucru sub conducerea domnului ministru Felix Stroe, care, împreună cu cei de la CNAIR, au reuşit în timp record să pacurgă toate etapele, ajungând astfel în termen de doar 6 luni să parcurgem toate etapele de la idee până la atribuirea de contract”, îşi aduce aminte de acele vremuri parlamentarul social-democrat Mihai Tudose. Privind restrospectiv, sursa citată a apreciat drept “fericită” şi “înţeleaptă” ideea de a merge pe acelaşi contract atât cu partea de proiectare, cât şi cu cea de execuţie a lucrărilor.
2018, Calendarul Podului
La jumătatea lunii ianuarie 2018, chiar pe ultima sută de metri a mandatului de premier al lui Mihai Tudose, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat contractul de “Proiectare şi Execuţie Pod Suspendat peste Dunăre în Zona Brăila” cu Asocierea “ASTALDI S.p.A. – IHI INFRASTRUCTURE SYSTEM CO., L.T.D”, parte din Strategia privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, pentru suma de 1,995 miliarde lei, fără TVA. Mai detaliat, licitaţia lansată în SEAP în primăvara lui 2017 s-a finalizat cu atribuirea contractului pentru suma de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro, faţă de o valoare estimată de la care s-a pornit licitaţia, de 2,025 miliarde lei, fără TVA, (aproximativ 450 milioane euro). Până la finalul anului 2018, CNAIR a reuşit încheierea contractelor pe parte de obţinere a descărcării arheologice pentru amplasamentul podului atât în judeţul nostru cât şi în Tulcea. De asemenea, a stabilit în urma licitaţiilor cine se va ocupa de relocarea şi protejarea infrastructurii de utilităţi publice (electricitate, telecomunicaţii şi apă-canal) de pe traseul proiectului. În toamna anului abia încheiat, Guvernul Dăncilă a aprobat şi actul normativ privind alocarea a peste 10 milioane lei pentru exproprierile de pe amplasamentul podului. Cea mai mare parte din aceşti bani se estimează a fi achitată pentru exproprierile din judeţul nostru, aproape 9,9 milioane lei, atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice. Printre firmele ce ar urma să primească bani de la stat pentru a preda terenurile de pe amplasamentul podului se numără firma “Danketer Impex” SRL (2,65 milioane lei), căreia îi va fi expropriată inclusiv o hală de producţie, dar şi compania aparţinând familiei omului de afaceri Gheorghe Caruz - “Soroli Cola” SA, (1,84 milioane lei). Din rândul persoanelor fizice, primele 3 familii cu cele mai mari sume (Cojanu Gheorghe, Costea Ştefan şi Verdeţ Moise) însumează aproape 1,9 milioane lei.
Pe finalul lui 2018, mai precis în data de 3 decembrie, CNAIR, în calitate de Solicitant, a elaborat şi depus Aplicaţia de Finanţare pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea obţinerii finanţării nerambursabile alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 2- Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Componenta 1, Obiectiv Specific 2.1-Apel de proiecte pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere-proiecte noi de investiţii, Operaţiunea- Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală. Este unul dintre proiectele majore din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, în acest fel fiind atins unul din obiectivele prioritare din portofoliul de proiecte al Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării. Valoarea totală a proiectului este de 2.588.859.095 lei şi va fi finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională-1.634.591.038,58 lei, 25% contribuţia proprie- 544.863.679,51 lei, restul de 409.404.377,20 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.
În data de 19 decembrie, Ministerul Transporturilor a emis şi autorizaţia de începere a lucrărilor de construire la infrastructura podului suspendat peste Dunăre din zona Brăila.
Tudose: “Podul se face!”
Numai că promisiunile neonorate faţă de judeţul nostru privind realizarea podului peste Dunăre au dus la acumularea în timp a unui major capital de neîncredere. Astfel că, deşi, iată, lucrurile au avansat serios în ce priveşte implementarea acestui proiect, au existat şi există voci care susţin că podul nu va fi realizat. “Contractorul avea la dispoziţie un an pentru proiectare, dar a venit deja cu proiectul deşi avea termen până în februarie 2019 şi s-a emis recent şi ordinul de începere a lucrărilor, adică s-a intrat în faza de construcţie efectivă. Între timp, s-au parcurs şi o serie de etape foarte importante şi mă refer aici la descărcare arheologică, la exproprieri. Din cei 3 ani alocaţi prin contract pentru execuţie, constructorul a promis că va fi gata în 2 ani. Pentru partea de infrastructură metalică grea înţeleg că executantul are deja semnat un contract cu o firmă de profil din Italia căreia deja i-a virat banii, deşi nu a încasat nici un ban de la statul român. Numai că după parcurgerea acestor etape importante şi definitorii, a început o «nebunie» de genul «Şi ce dacă s-a semnat! Tot nu o să-l facă vreodată!». Fără a intra într-o nesfârşită polemică, consider că toate câte s-au întâmplat în anul 2018 privitor la proiectul Pod peste Dunăre sunt argumente evidente şi solide că podul se face”, a mai spus Tudose. Un alt aspect asupra căruia parlamentarul brăilean a insitat este necesitatea cristalizării unei strategii pe termen mediu şi lung menită să fructifice pe plan economic şi social realizarea podului Brăila-Tulcea prin atragerea de noi investitori. “Am mai spus şi o să repet: lucrurile nu trebuie să se termine odată cu tăierea panglicii la pod şi traversarea lui de către prima maşină. Podul trebuie integrat într-o strategie economică mult mai amplă, post implementare şi înţeleg că autorităţile brăilene şi cele tulcene au iniţiat discuţii pentru a stabili o gândire pe termen mediu şi lung din acest punct de vedere” a încheiat Mihai Tudose.
Martie 2022, termenul final
După cum aminteam mai devreme, în ianuarie 2019 a fost semnat contractul privind proiectarea şi execuţia Podului peste Dunăre Brăila – Tulcea. Conform înţelegerii scrise, asocierea dintre Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems CO.Ltd (Japonia) ar trebui să treacă la construirea efectivă a podului în martie 2019 şi să finalizeze lucrările până în martie 2022. Doar în caz de forţă majoră, finalizarea contrucţiei s-ar putea amâna cu 12 luni, respectiv până în martie 2023. Garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni (10 ani), perioadă în care orice problemă va fi corectată pe cheltuiala constructorului.
Valoarea totală a investiţiei se va ridica la 2,8 miliarde lei, cu tot cu taxele aferente şi include nu doar construirea podului suspendat peste fluviu, ci şi a drumurilor de conexiune ce vor fi făcute de la zero pe malul tulcean. Acestea au o lungime totală de 23,4 kilometri, cu două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km. Capătul dinspre vest al podului va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. De asemenea, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti), precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23. Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea.
Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zona mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având de câte 2,8 m lăţime fiecare.
Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătura între tablier şi cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, în afara digurilor de apărare. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.
Companiile din asocierea italo-japoneză
Acestea au la activ mai multe proiecte, similare celui de la Brăila, în întreaga lume. Italienii de la “Astaldi”, de exemplu, au realizat al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor, dar şi podul din zona Basarab din Bucureşti, în timp ce japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au proiectat poduri suspendate în SUA, Kazhstan, Turcia şi Japonia.
Portofoliul italienilor de la “Astaldi” cuprinde, printre altele, autostrada totalizând 150 km între Moscova şi St. Petersburg, linia electrică de tren şi metrou din Bologna - Italia, precum şi din alte oraşe italiene, centrala hidroelectrică de la Muskrat (Canada), al treilea pod suspendat peste strâmtoarea Bosfor (Turcia), Autostrada Gebze-Orhangazi-Izmir (Turcia), podul Halic din Istambul, linia de cale ferată Caracas-Tuy (Venezuela), pasajul suprateran de la Basarab, modernizarea aeroportului Otopeni (ambele din România), linia 2 de metrou din Varşovia (Polonia), 4 spitale în Massa, Lucca, Pistoia şi Prato (zona Toscana Italia), apeductul Hamma şi barajul Kerrada (Algeria), sau reţeaua de metrou “MetroRail” din Copenhaga (Danemarca).
Japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au în lucru un mega proiect cu podul suspendat între Capo Peloro din Sicily şi Torre Cavallo din Calabria (Italia), şi au finalizat deja proiecte precum podul Akashikaikyo (Japonia), podul Carquinez (California SUA), podul peste fluviul Irtysh în zona Semipalatinsk (Kazahstan), podul Fatih Sultan Mehmet (al doilea pod peste strâmtoarea Borsfor - Turcia), podul Matadi (Republica Democrată Congo), precum şi podurile Hakuchobashi şi Ohnaruto ambele din Japonia.
