• 138 de milioane lei (29,5 milioane euro) s-au alocat în 2018 pentru asfaltarea drumurilor judeţene, dar şi pentru lucrările la şoselele din Municipiul Brăila • interesant este că mai bine de 82 de milioane lei provin exclusiv din alocări de la Bugetul Naţional • asta fără să mai punem la socoteală banii care s-au dat de la Centru pentru asfaltările drumurilor comunale şi a străzilor din cele trei oraşe ale judeţului, despre care nu există un bilanţ deocamdată • primarul Marian Dragomir s-a arătat încântat de ajutorul primit de la Guvernul PSD, dar a ţinut să puncteze că municipalitatea a alocat de asemenea bani serioşi în infrastructură, în special către parcări şi că face eforturi şi pentru a atrage fonduri europene • la rândul său, vicepreşedintele CJ Brăila, Ionel Epureanu, a punctat totuşi că ultima alocare de la Guvern, cei 9 milioane lei veniţi în decembrie 2018, ar fi putut însemna încă 13 km de drum judeţean asfaltat dacă ar fi venit mai devreme
Milioane de euro alocate pentru infrastructura brăileană în 2018, din bugetul local şi fonduri guvernamentale! Aceasta este concluzia în urma unei analize pe care ne-au prezentat-o, extrem de încântaţi, liderii administraţiei brăilene, privind finanţările de la Guvern şi alocările de la bugetele locale pentru drumurile judeţene, dar şi pentru reabilitarea şoselelor/drumurilor din Municipiu până în decembrie anul trecut. În total, discutăm despre 138 de milioane lei (29,5 milioane euro), suma totală alocată în 2018 doar pentru drumurile judeţene şi proiecte de refacere a infrastructurii la nivelul oraşului Brăila. Din această sumă, 82 milioane lei (17,6 milioane euro) reprezintă exclusiv finanţare de la Bugetul Naţional sub diferite forme. Bilanţul aceasta nu cuprinde şi banii care s-au alocat de la Centru pentru lucrările de infrastructură de la nivelul celor 43 de comune ale judeţului, sau cele 3 oraşe (Ianca, Însurăţei şi Făurei). Din păcate, în ciuda eforturilor redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei”, o astfel de situaţie completă pe întreg judeţul Brăila nu ne-a putut fi furnizată deocamdată de către reprezentanţii Consiliului Judeţean.
Chiar şi aşa, cert este că în ceea ce priveşte drumurile judeţene şi proiectele pe infrastructură ale Municipiului Brăila lucrurile s-au mişcat în 2018. La Primăria Brăila discutăm despre proiecte în valoare totală de peste 95.000.000 lei, din care 48.817.747 lei au venit de la Guvernul României, restul fiind alocaţi de la bugetul local. Totodată, la Consiliul Judeţean avem 43.002.000 lei consumaţi pentru lucrări la refacerea drumurilor, din care 33.394.000 lei de la bugetul naţional. Primarul Marian Dragomir s-a arătat mai mult decât încântat de ajutorul primit de la Centru anul trecut, considerând că Brăila este unul dintre municipiile care au beneficiat de cele mai îndestulătoare finanţări de la nivel guvernamental. Dragomir a punctat totuşi că şi banii plusaţi de Primărie pentru infrastructură, din care 17.246.578 numai pentru parcări, au fost destul de mulţi. De asemenea, a ţinut să adauge că nu a neglijat nici atragerea de fonduri europene pe zona legată de reabilitare străzi şi nu numai.
De cealaltă parte, vicepreşedintele CJ Brăila Ionel Epureanu recunoaşte că cei mai mulţi bani atraşi de la Centru au venit prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (etapa II) - 23.221.000 lei, la care s-au adăugat şi alte proiecte cofinanţate de la Guvern şi de la bugetele locale.
Cum s-au distribuit banii de la Guvern la nivelul Municipiului Brăila
În total, în Municipiul Brăila discutăm despre 77.754.245 lei pentru proiectele serioase de infrastructură (cele mai multe cofinanţate şi de Guvernul României).
Potrivit primarului Marian Dragomir este vorba despre următoarele proiecte: Calea Galaţi (Pod - DJ 221B), unde lucrările sunt în desfăşurare după ce primul constructor a abandonat şantierul, iar instanţa de judecată nu a aprobat rezilierea contractului încheiat cu asocierea Telor - Teloxim. Aici s-a făcut o nouă expertiză, reproiectare, licitaţie şi s-a încheiat alt contract, cu Tancrad Galaţi, valoarea totală fiind de 6.388.963 lei. Cartierul Chercea (10,8 km) lucrări executate în prezent tot de “Tancrad” - 18.955.710 lei. Şoseaua Focşani (Comuna din Paris - Şoseaua de Centură), lucrări executate de “Tancrad” - 6.429.213 lei. La toate aceste proiecte, finanţarea a venit atât de la bugetul naţional cât şi cel local. La fel este şi în cazul unui proiect privind Liceul Cerna, care deşi nu are legătură cu infrastructura, potrivit primarului, se află în procedură de validare a documentaţiei la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, pentru licitaţie proiectare şi execuţie - 5.917.922 lei. La acestea se adaugă proiectele privind Cartierele Pisc, Brăiliţa, Vidin, Progresul (în total 11 kilometri de stradă) unde, după cum v-am mai informat, contractul de execuţie a fost încheiat, iar în primavară va fi dat ordinul de începere a lucrărilor, constructorul fiind Dalex Bucureşti - 18.750.000 lei, bani veniţi doar de la Centru. De asemenea, două proiecte finanţate doar de la bugetul local: Cartier Lacu Dulce (9,8 km) unde contractul de execuţie este încheiat, în octombrie a fost dat ordinul de începere a lucrărilor, iar în decembrie a început lucrul pe o stradă (Constructor Hydrosalt Bucureşti) - 15.362.836 lei. Precum şi cartierele Calăraşi IV, Buzăului, Viziru, Radu Negru, unde contractul de execuţie a fost încheiat, urmând ca în primavară să fie dat ordinul de începere a lucrărilor (Constructor Tancrad Galaţi) - 11.867.533 lei.
“În paralel, Primăria Brăila are încheiat contractul pentru reparaţii străzi prin covor asfaltic cu o valoare de aproximativ 3 milioane de euro cu finanţare din Bugetul Local la fel ca pe străzile Calea Călăraşilor de la Liceul Murgoci până în Piaţa Traian, Şoseaua Naţională Veche (Drumul Hoţilor), Şoseaua de Centură de la Viziru până la Buzăului, Şoseaua de la Calea Galaţi până la Baldovineşti şi şoseaua de Centură, Tineretului, Roşiori, Mihai Bravu, Anton Pann, Al. Învăţătorilor şi Cutezătorilor etc. În 2019, primordiale pentru asfaltare prin covoare asfaltice vor fi străzile: Calea Galaţi de la Piaţa Traian până la Independenţei, Pietăţii, Hipodrom, Chişinăului, Cezar Petrescu, Bd. Independenţei de la Calea Galaţi până la Carantina, Cocorilor, Aleea Radu Negru, Vădeni, Celulozei de la Şoseaua Viziru - Şantierul Naval - Pic - Dorobanţi, Albinei, Oborului, Industriei etc.”, a declarat Dragomir.
Ei bine, potrivit datelor furnizate de edilul-şef, şi în cazul celor cinci loturi de parcare (3, 4, 5, 6, 7) de la nivelul oraşului, se mai adaugă 17.246.578 lei (3.749.256 euro).
Proiecte pe infrastructură din fonduri europene
La toate acestea, în municipiu se mai adaugă şi o serie de proiecte finanţate din fonduri europene care au într-un fel sau altul legătură cu zona de infrastructură a oraşului. Dragomir a punctat că au fost aprobate proiectele pentru: achiziţionarea a 10 tramvaie noi; 11 autobuze electrice noi; ambarcaţiunea pentru transportul turiştilor pe Dunăre. De asemenea, deşi fără vreo legătură cu drumurile, s-au aprobat şi proiectele privind: Castelul de Apă din Grădina Publică, o serie de grădiniţe, şcoli şi licee - pe latura de eficienţă energetică; Festivalul Peştelui şi realizarea unui Parc de joacă pe Faleza Dunării.
Totodată, sursa citată a mai precizat că se analizează documentaţia tehnico-economică la următoarele proiecte: Strada Grigore Alexandrescu - de la Parcul Monument până la Şoseaua de Centură (cale rulare tramvai, pistă biciclete, covor asfaltic, spaţii verzi, trotuare); Şoseaua Baldovineşti (cale rulare autobuze electrice, covor asfaltic, spaţii verzi, trotuare); Calea Galaţi - de la Independenţei până la Dorobanţi; Bulevardul Independenţei (cale rulare tramvai, pistă biciclete, covor asfaltic, fântâni arteziene, spaţii verzi, trotuare) şi Regenerare urbană zone verzi - Sector 1 şi 2. Mai mult, se va organiza şi procedura pentru proiectare transport electric Brăiliţa.
CJ Brăila a primit 33 de milioane lei de la Guvern
Alocările de fonduri de la nivel guvernamental pentru asfaltări nu au stat deloc rău nici în ceea ce priveşte Drumurile Judeţene. Vicepreşedintele CJ Brăila Ionel Epureanu a explicat că anul trecut, instituţia pe care o reprezintă a primit 23.221.000 lei pentru cinci contracte prin PNDL 2, încă 81.000 lei pentru un proiect tehnic privind sectorul de drum Gulianca - Ianca - Viziru finanţat prin POR şi 10.092.000 lei pentru alte două contracte mari pe drumurile judeţene. În total, 33.394.000 lei. Cumulat (bani de la bugetul naţional plus cel local), la CJ Brăila s-au decontat în total 43.002.000 lei pentru asfaltări în 2018.
Aici ar intra şi banii proprii ai Consiliului în asfaltările de la nivelul judeţului realizate la nivel de comune, oraşe şi chiar Municipiul Brăila - 3.900.000 lei.
La sectorul de drum Gulianca - Ianca - Viziru, finanţat prin POR, s-a derulat o singură plată totală de 623.000 lei, pentru proiectul tehnic (530.000 lei din fonduri europene, 81.000 lei de la bugetul de stat şi diferenţa din bugetul propriu).
Interesant de punctat este şi faptul că deşi s-a arătat mulţumit de alocările de la centru pentru asfaltări în 2018, cu precizarea că nu are o situaţie concretă de la nivelul tuturor Unităţilor Administrativ Teritoriale din Judeţ, Epureanu a dorit să sublinieze că şi cei peste 9 milioane lei acordaţi de Guvern din Fondul de Rezervă în luna decembrie ar fi putut fi folosiţi anul trecut la asfaltări, dacă veneau puţin mai devreme.
“Dacă îi aveam la prima rectificare, în iulie - august sau în septembrie, când a fost următoarea rectificare, astăzi mai avem contractaţi încă 13 km de covor asfaltic şi ar fi putut fi realizaţi. Acum banii au intrat pe zona de dezvoltare şi nu mai pot fi folosiţi în zona de funcţionare în 2019. A expirat şi acordul cadru. Suntem în procedură cu următorul, dar cine ştie cât mai durează procedura. E începută, a fost anulată o dată, a fost reluată. Noi ne dorim să nu păţim ce s-a întâmplat în 2017 când am stat cu banii. Oricum, atunci 10 milioane lei daţi de Guvern s-au dus în fondul de dezvoltare pentru că nu am putut să îi folosim la timp. Dar noi suntem optimişti. În ianuarie ar fi termenul pentru execuţie la Gulianca-Ianca-Viziru. Acolo sunt 90.000.000 lei cu termen de execuţie 10 luni, finanţat prin POR. Pe secţiunea SUERD, o componentă a POR pentru judeţele riverane Dunării, la fel, aşteptăm să semnăm contractul de finanţare pe Silistraru-Unirea-Gropeni. Încă 18 km de modernizare, dar care trenează deşi proiectul a fost depus în octombrie 2017, evaluarea s-a încheiat undeva în luna iulie şi până acum nu s-a semnat contractul”, a afirmat Epureanu.
Şi preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac a vorbit în cadrul unei conferinţe de presă recente despre asfaltări, precizând că drumurile judeţene au reprezentat o prioritate pentru el în 2018. În acest an, deşi a dorit să sublinieze că vor continua lucrările de reabilitare a drumurilor, prioritatea pentru CJ Brăila va fi Sănătatea, după cum a explicat Chiriac.
Ce drumuri a asfaltat şi reparat Consiliul Judeţean
După cum v-am mai informat, în cadrul finanţărilor cu bani de la bugetul judeţului, drumurile din administrarea CJ au fost împărţite, anul trecut, în două loturi: Nord şi Sud. De repararea şoselelor din partea de nord a judeţului s-a ocupat firma gălăţeană “Tancrad” SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, semnând un contract în valoare totală de 7,36 milioane de lei. Pentru aceşti bani, “Tancrad” a turnat covoare asfaltice pe o lungime totală de 25 kilometri, pe drumuri precum DJ 203, în zona Galbenu - Sătuc - Jirlău - Făurei sau DJ 202 B pe troansoanele Latinu - Scorţaru Nou şi Gemenele - Movila Miresii - Ţepeş Vodă. Acelaşi contract a prevăzut şi turnarea de plombe asfaltice pe o suprafaţă totală de 28.000 metri pătraţi şi reparaţii prin pietruiri pe o lungime totală de 20 kilometri.
Pentru partea de sud a judeţului, lucrările au fost adjudecate la licitaţie de asocierea de firme “Promotas” Brăila - “Viacarpatica” Bucureşti. După cum se ştie, “Promotas” este patronată de fostul consilier judeţean PSD Marcel Motoc. Conform contractului, cele două firme şi-au asumat turnarea a 25 kilometri de covoare asfaltice, realizarea de reparaţii prin plombări pe o suprafaţă totală de 42.000 metri pătraţi, pietruiri pe 11 kilometri, trasarea de marcaje longitudinale pe 32 kilometri, marcaje transversale pe 133,12 mp, montarea a 200 de indicatoare rutiere şi montarea unor parapeţi metalici pe o lungime totală de 652 metri liniari.
În ceea ce priveşte modernizările de drumuri judeţene cu bani asiguraţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), au fost prinse la investiţii cinci tronsoane. După finalizarea procedurilor birocratice, pe unele drumuri lucrările au început în luna august, pe altele în septembrie. În luna decembrie 2018, stadiul cel mai avansat al şantierului, cu finalizare în proporţie de 75,62%, era pe DJ 255A, un tronson de 3,8 kilometri, situat de la intersecţia cu DN 23 până aproape de intrarea în satul Cotu Lung. Investiţia se ridică la 4,8 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Contribuţia bănească a Consiliului Judeţean la acest proiect este de doar 2%. Lucrările pe acest drum sunt executate de firma “Eurobuilding” SRL Brăila.
Tot prin finanţare cu bani de la Guvern, prin PNDL, a intrat în reabilitare şi DJ 221B Brăila - Vădeni, pe o lungime de 6,2 km. Investiţia se ridică la 9,9 milioane de lei, având termen de finalizare 8 luni, iar constructorul care a câştigat licitaţia este “Tancrad” SRL Galaţi. Stadiul de execuţie era, la sfârşitul lui 2018, 50,59%.
Un alt tronson intrat în lucru se află pe DJ 212A Brăila - Măraşu, având o lungime de 13,2 km. Vorbim, practic, despre ultima porţiune care mai trebuie reabilitată pe drumul ce leagă Brăila de comuna Măraşu din Insula Mare. Contractul este executat tot de firma “Tancrad”, având o valoare de 22 milioane de lei şi termen de execuţie 20 de luni. Până acum, s-a executat circa 50% din totalul lucrării.
Pe o porţiune de 2 km din DJ203R, de la satul Lişcoteanca până la intersecţia cu DJ 211, se face modernizare, prin asfaltarea unui drum care până în prezent era acoperit cu strat de piatră. Investiţia se ridică la circa 3 milioane de lei, constructor este “Eurobuilding”, iar termenul de execuţie se întinde pe durata a 8 luni. Deocamdată, s-a executat doar circa 15%.
În fine, un alt tronson se află pe DJ 211B, între localităţile Victoria şi Mihai Bravu, pe o lungime de 10 km. Investiţia se ridică la 9,8 milioane de lei, pe durata a 8 luni, iar constructor este firma “Drumuri şi Poduri” SA Slobozia. Stadiul de execuţie era, în decembrie, de 43%.
