• de anul viitor, brăilenii vor plăti 11 lei/lunar de persoană, faţă de 7,15 lei, cât a fost în acest an • cel mai mare impact în această majorare l-a avut taxa de mediu, care înseamnă un plus de aproape 3 lei/lunar/persoană • un calcul simplu arată că după majorare, fiecare trei persoane ajung să plătească în plus taxă pentru o a patra persoană • primarul spune că banii astfel colectaţi în plus nu se vor constitui venit pentru bugetul local ci vor alimenta Fondul de Mediu
Veşti proaste pentru bugetul brăilenilor. De anul viitor vom scoate din buzunar cu aproape 50 de lei în plus fiecare dintre noi pentru plata taxei de salubritate. Dacă în 2015, când a fost instituită această taxă în Brăila, am plătit 84 lei/persoană anual, iar în 2016 – 85,8 lei/persoană/an, de la anul taxa creşte brusc la 132 lei/persoană/an. Practic este vorba despre o majorare cu circa 54%, ceea ce înseamnă un efort anual suplimentar pentru fiecare dintre noi de 46,2 lei. Mai departe dacă extindem calculul pentru o familie formată din 3 persoane, de exemplu, majorarea de anul viitor se traduce în suma de 138,6 lei. Cu alte cuvinte, fiecare 3 brăileni care plătesc această taxă, ajung să achite în plus obligaţia anuală a încă unei persoane.
Decizia de majorare a taxei de salubritate a primit girul majorităţii consilierilor municipali în cadrul ultimei şedinţe din acest an a Consiliului Local Municipal. Mai precis, pe ordinea de zi a şedinţei de joi, 22 decembrie, a figurat proiectul privind ajustarea taxei de salubritate pentru populaţie aferentă anului 2017 şi fără prea multă „zarvă”, a trecut la vot. Singurul care a comentat pe marginea acestui subiect a fost consilierul Dan Păun, care a atras atenţia asupra faptului că principiul de calcul al taxei nu încurajează, de fapt, recilarea deşeurilor, greul din punct de vedere financiar picând tot asupra populaţiei. “Pentru o mărire a tarifului de 54% cum ni se solicită nu se ia în considerare următorul lucru: faptul că principiul acesta de plată vrea să încurajeze reciclarea. În mod normal, cantitatea la care se face referire, de 47.000 tone sau cât este, ar trebui să fie în scădere pentru că se încurajează reciclarea. Nu am văzut nicăieri faptul că firmele care fac această colectare se ocupă intensiv şi de reciclare. Ar trebui să fie luat în calcul şi acest lucru. Mai departe, diferenţa de persoane dintre populaţia Brăilei şi cea din partea căreia se face calculul este destul de mare. Noi practic facem firmelor de colectare un serviciu, dar dumnealor nu ne ajută să stabilim un număr exact de persoane de la care colectează gunoiul. Şi, practic, aceste 137.000 de persoane plătesc gunoi pentru 200.000 persoane. Deci, ceilalţi cetăţeni ai oraşului plătesc pentru aceia care nu îşi plătesc taxa de salubritate. Opinia mea este că acest calcul ar trebui un pic ajustat, luate în calcul şi alte chestiuni, astfel încât să ne apropiem de cel real. Nu am nimic împotrivă să crească tariful, însă trebuie să se mărească consistent numărul de deşeuri reciclate”, a declarat Dan Păun.
Dragomir: „Creşterea ni se aplică prin efectul legii”
În replică, primarul Marian Dragomir a explicat că vor fi intensificate controalele pentru a descoperi cât mai mulţi dintre cei care fentează plata taxei de salubritate şi a subliniat că majorarea este, de fapt, efectul implementării unei prevederi legislative care taxează în plus creşterea cantităţii de deşeuri colectate de la populaţie, în cazul municipiului, impactul fiind undeva la circa 3 lei/persoană/lunar. “Referitor la reciclare. Şi eu şi dumneavoastră şi toţi locuitorii municipiului aşteptăm la un moment dat finalizarea procedurii pentru a avea operator unic, care va conduce şi la reciclare. Până în acel moment, avem cei trei operatori de salubritate, iar unii dintre ei au început cu paşi timizi reciclarea. (...) În ceea ce priveşte creşterea la care vă referiţi, avem o ordonanţă a Guvernului de Urgenţă 196 din 2005 privind fondul de mediu, prin care, atunci când avem creşteri ale cantităţii de gunoi menajer dus la groapa de gunoi, trebuie să suplimentăm plata pe tonă. Iar în cazul nostru era de 80 lei/tonă plus TVA, lucru care până acum a fost amânat de guvernele existente până în prezent. Guvernul actual nu a amânat din nou această impunere a creşterii sumei pe care o plătim pentru gunoi. În condiţiile în care în municipiul Brăila, anul acesta estimăm o creştere substanţială cu aproximativ 4.000 de tone, suntem în situaţia în care, pentru anul viitor ni se va aplica această creştere prin efectul legii. Prin urmare, suntem obligaţi să facem creşterea respectivă. Nu ne face nicio plăcere, nu avem încotro, trebuie doar să punem în practică ordonanţa Guvernului care nu mai prelungeşte termenul respectiv prin care putem să amânăm impunerea plăţii. Referitor la numărul de persoane, într-adevăr, este discutabil. Există şi un număr de persoane scutite de la plata acestei taxe pentru salubritate şi cred că trebuie să intensificăm anumite tipuri de verificări pentru a vedea efectiv numărul real şi corect al celor care uită să se declare. Până atunci, cel mai important lucru pentru noi este să realizăm încasarea într-un procent cât mai mare”, a spus Marian Dragomir.
Mai trebuie spus, după cum a explicat edilul şef, că deja operatorii de salubritate au fost penalizaţi cu 15% din valoarea facturilor pentru că nu au făcut reciclarea deşeurilor la Brăila. De asemenea, sursa citată a precizat că diferenţa reprezentând majorarea taxei de salubritate va ajunge în visteria Fostului de Mediu, neputându-se constitui venit pentru bugetul local. Altfel spus, banii în plus pe care-i vom plăti nu vor rămâne în visteria bugetului local ci vor merge la Fondul de Mediu.
Într-un final, proiectul a trecut cu unanimitate de voturi.
Reamintim că în 2015, primul al în care s-a instituit această taxă (7 lei/persoană/lună), au fost luate în evidenţă la plată 137.045 persoane, fiind colectată suma de 11,43 milioane lei, sub nivelul prognozat.
În acest an, cuantumul taxei a fost de 7,15 lei/persoană/lună şi au fost luaţi în evidenţă la plată 137.006 brăileni, fiind estimat că se va încasa în total 11,96 milioane lei, la fel, sub nivelul prognozat.
