* dosarul "Concordia" s-a întors spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi * municipalitatea a schimbat anul trecut modalitatea de colectare a taxei de salubritate * proiectul imobiliar de la Caporal Muşat promis de APAN a mai primit încă o şansă din partea CLM
Scandaluri, dosare penale, investiţii întârziate, lupte interminabile în instanţă, concesii şi termene limită, furturi ce au generat un important prejudiciu bugetului local, iată, pe scurt, "culorile" ce zugrăvesc tabloul anului pe care tocmai l-am încheiat. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca "Obiectiv", o trecere în revistă a principalelor evenimente care au lăsat un semn în calendarul economic/administrativ al Brăilei în 2015.
Concordia, o nouă speranţă
Anul 2015 a venit cu o veste bună pentru municipalitate în mai vechiul litigiu pe care îl are cu ultimul revendicator de terenuri de sub Piaţa Concordia, Georgeta Diacon. Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia Curţii de Apel în dosarul de revendicare a unui teren de circa 390 mp pe amplasamentul pieţei şi a trimis înapoi, spre rejudecare, cauza către CA Galaţi.
Reîntors la Galaţi, instanţa a dispus în dosar efectuarea unei expertize topometrice care să stabilească dacă lucrările amplasate pe terenul ce a aparţinut reclamantei au fost realizate în cadrul lucrărilor de sistematizare pentru care s-a dispus exproprierea în baza Decretului nr. 76/14.03.1985. De asemenea, lucrarea trebuie să precizeze anul edificării construcţiei şi dacă lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă parţial terenul, precum şi să verifice dacă noile construcţii reprezintă amenajări de utilitate publică ale localităţii sau dacă sunt afectate de servituţi legale.
Drăghincescu şi dosarul penal
În 2015 a izbucnit un scandal de proporţii care o are în epicentru pe consilierul local Simona Drăghincescu (exIndependentă, exPDL, exPNL, redevenită independentă). Aceasta este cercetată penal într-un dosar având drept sursă plângerea formulată de conducerea Administraţiei Pieţelor Brăila. Aşa cum "Obiectiv" a relatat în repetate rânduri, este vorba despre un dosar care vizează perioada în care consilierul a fost la conducerea APT şi în care se vorbeşte despre gestiune frauduloasă, delapidare, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, neglijenţă în păstrarea informaţiilor şi obţinerea ilegală de fonduri. Ca o paranteză, un capăt de acuzaţie a ajuns în atenţia procurorilor DNA Galaţi care au stabilit că nu este vorba despre fapte de corupţie şi, astfel, dosarul a ajuns înapoi la Brăila pentru soluţionare. Întreg scandalul privind acest dosar penal se concentreză pe lucrările de investiţii realizate în 2009 de către Administraţia Pieţelor, în zona Pieţei Halelor. S-a ridicat astfel problema demolării unor module comerciale, din zona legume-fructe, care figurează ca fiind proprietate publică a municipiului, pentru a face loc unor noi construcţii. Demolarea respectivelor chioşcuri s-a făcut fără a exista o aprobare din partea CLM şi nici nu s-a obţinut o autorizaţie de demolare.
A doua problemă apare în cazul modulelor construite în zona de comercializare flori a Pieţei Halelor. Pentru această investiţie a fost obţinută aprobarea CLM care a fost de acord ca spaţiile comerciale să se realizeze integral din banii DAPT, astfel încât, la final, bunurile realizate să intre în proprietatea privată a APT. Pe semnătura Simonei Drăghincescu modulele au fost cumpărate de chiriaşi, fără a se obţine însă, în prealabil, o aprobare din partea CLM. Mai trebuie precizat că loturile de teren pe care sunt amplasate chioşcurile de flori nu au fost atribuite chiriaşilor prin licitaţie publică, ci prin negociere directă, în urma căreia toţi comercianţii au obţinut acelaşi preţ de atribuire.
Pe acest subiect, Drăghincescu a încercat în repetate rânduri să acrediteze ideea că este un dosar fabricat politic. În mai multe şedinţe ale CLM, ea a încercat să se disculpe în faţa colegilor, nu de puţine ori tentativele ei căpătând însă accente de mahala, de pomină fiind cearta cu liberalul Eduard Ciocan.
Colectarea taxei de salubritate a revenit la Primărie
Anul pe care l-am încheiat a adus o schimbare majoră în ce priveşte perceperea şi încasarea taxei de salubritate. După ani buni în care taxa s-a colectat prin intermediul administraţiilor de bloc, din ianuarie 2015 plata s-a făcut direct la ghişeele Direcţiei economice a Primăriei. Practic, fiecare proprietar de locuinţă din municipiu a trebuit să vină să declare singur numărul de persoane care locuiesc în imobil şi să plătească în două tranşe semestriale (finele lunii martie, finele lunii septembrie) cuantumul taxei: 7 lei/persoană. În cursul lunii septembrie 2015, primarul Aurel Simionescu se arăta mulţumit de gradul de încasare a taxei, undeva la aproape 80% după estimările proprii. Pe final de an municipalitatea a trimis o adresă fiecărei asociaţii de proprietari din municipiu solicitând comunicarea numărului de persoane (defalcat pe fiecare apartament) luat în calcul la stabilirea listelor lunare de întreţinere. Ţinta evidentă a acestui demers este aceea de a verifica dacă brăilenii de la la bloc au fost corecţi când au declarat câte persoane locuiesc în fiecare dintre cele circa 56.000 de apartamente din oraş. Administratorii de bloc au obligaţia să comunice informaţiile solicitate undeva până la finalul lunii ianuarie.
Municipalitatea speră să colecteze din taxa de salubritate 12,44 milioane lei anual.
"Vard Brăila" nu şi-a mai turat la maxim motoarele
Şi în 2015 şantierul naval a ocupat un loc important în TOP Profit al firmelor locale, însă se poate observa că SC "Vard Brăila" SA nu şi-a mai putut tura la maxim motoarele. Unitatea a raportat o cifră de afaceri în scădere şi un profit net de puţin peste 8 milioane lei, mult mai mic dacă ne raportăm la 50,2 milioane lei în 2013 şi 72,2 milioane lei în 2012. De vină pentru această situaţie este, după cum susţin surse din cadrul companiei, criza petrolului care are reverberaţii directe în comenzile de nave la constructori. Astfel, portofoliul de comenzi de nave parţial şi complet echipate pentru unitatea de la Brăila a fost ceva mai subţire, unitatea fiind nevoită să găsească soluţii de compromis pentru a asigura propriilor salariaţi un front de lucru. Strategia de depăşire a crizei vizează, printre altele, renunţarea la externalizarea de lucrări către subcontractorii de pe platforma şantierului naval, reducerea pe cale naturală a personalului (pensionări, transferuri, demiteri pe considerente de indisciplină) şi "împrumutarea" de forţă de muncă de la Brăila pentru alte şantiere navale din ţară. În continuare, "Vard Brăila" SA este cel mai mare angajator din sectorul privat.
În 2015 a început investiţia în bazinul olimpic de înot
Anul 2015 a venit cu o veste bună pentru înotul brăilean: din primăvară au început în vecinătatea Sălii Polivalente Danubius, pe amplasamentul fostului teren de rugby, lucrările de construcţie a unui complex sportiv care va găzdui un bazin olimpic de înot. Investiţia se realizează în cadrul unui contract încheiat de Compania Naţională de Investiţii cu antreprenorul general "Midanne Invest Grup" din Bucureşti, beneficiarul final fiind municipalitatea locală. Nota de plată generală pentru acest proiect investiţional este de circa 8 milioane de euro. La câteva luni de la începerea lucrărilor, au apărut însă şi problemele în sensul că, la săparea fundaţiei, pânza freatică a fost găsită la un nivel mult mai ridicat decât se estimase, aşa că a trebuit refăcute calculele. Până la final de 2015 s-a reuşit doar turnarea fundaţiei, în contextul în care termenul de finalizare a lucrărilor se apropie: primăvara lui 2016, mai precis în luna martie.
Primăria caută un nou "Luxten"
Pe final de 2015, a expirat contractul multianual pe care municipalitatea l-a avut semnat cu SC "Luxten Lighting Company" SRL pentru asigurarea serviciului de iluminat public stradal. Aşa că problema a fost adusă în atenţia consilierilor municipali care au decis că în continuare serviciul va fi gestionat de o firmă specializată ce va fi desemnată în urma unei licitaţii.
În linii mari, de la viitorul operator public municipalitatea solicită modernizarea întreg sistemului de iluminat, pornind de la reţea, până la înlocuirea becurilor actuale cu tehnologia LED, motivat de consumul mult mai mic de energie electrică. De asemenea, în funcţie de necesităţi, primăria se gândeşte şi la o eventuală extindere a sistemului în viitoare noi zone rezidenţiale. Pentru modernizare, s-a luat în calcul că ar fi nevoie de o investiţie de circa 23,7 milioane lei, fără TVA, în timp ce pentru extinderea reţelei, suma maximă alocată ar fi de 10,28 milioane lei, fără TVA, toate acestea aferente unei perioade de 10 ani, atât cât va fi durata noului contract de gestiune. De ce s-a mers în continuare pe varianta gestiunii delegate? Din motive de eficienţă economică: investiţia privind modernizarea o va face pe cheltuiala sa viitorul operator, în maxim 2 ani de la atribuirea contractului, iar primăria îi dă înapoi aceşti bani însă eşalonat, pe o perioadă de 10 ani. Astfel, la finalul perioadei de contract, municipalitatea va rămâne cu un sistem modernizat şi automatizat cu un consum energetic mult redus. Plus redevenţa anuală pe care o va încasa de la operator pe perioada de contract.
Magistrala de termoficare furată bucată cu bucată
O altă problemă care a atras atenţia opiniei publice în 2015 a vizat averea rămasă după "decesul" fabricii de căldură şi a sistemului de termoficare. Este vorba despre reţeaua de conducte care împânzeşte întreg oraşul şi care a fost vândută unei firme din Sibiu, specializată în recuperarea şi valorificarea fierului vechi. Hoţii au "tocat" însă conductele pe o lungime de peste 11 kilometri, iar asta a generat un prejudiciu bugetului local ce depăşeşte 1 milion de lei.
Pe scurt, la mijlocul lunii iulie s-a semnat contractul privind casarea şi valorificarea la fier vechi a reţelei urbane de termoficare din municipiu, părţile contractuale fiind, pe de o parte CUP Dunărea Brăila, compania însărcinată direct de CLM să rezolve problema valorificării, iar de cealaltă societatea "Laromet Transib" proprietatea familiei Mihuţescu din Sibiu. Tranzacţia s-a făcut în urma unei negocieri directe, după mai multe licitaţii la care nu s-a înscris niciun ofertant. De precizat că la negocierea directă a participat şi firma "Mioriţa Com" aparţinând omului de afaceri Cornel Cloşcă, companie care a mai valorificat la fier vechi în trecut o porţiune de magistrală de termoficare.
De precizat că SC "Laromet Transib" a încasat deja încă din vara 2015 două amenzi în valoare totală de 80.000 lei (50.000 lei amenda de la Poliţia Locală şi 30.000 lei de la Garda de Mediu Brăila) pentru lucrările de demolare fără autorizare efectuate până la vremea respectivă la reţeaua de termoficare. Într-un final, autorizaţia de demolare a fost obţinută, iar firma sibiană a promis că dacă îi va permite vremea, va începe treaba undeva la jumătatea lunii ianuarie 2016.
Proiectul APAN de la Caporal Muşat a mai primit o şansă
Proiectul imobiliar de la fosta unitate militară Caporal Muşat, promis de firma "APAN" aparţinând familiei Andreev, a fost şi el un subiect fierbinte anul trecut. De ce asta? Pentru că de circa 2 ani investiţia bate pasul pe loc, fără ca ceva din ce s-a promis acolo să se realizeze. În linii mari, "APAN" s-a angajat că va realiza un centru comercial, spaţii de petrecere a timpului liber, zone de alimentaţie publică, zonă dedicată copiilor, circulaţii pietonale largi, plus realizarea în zonă a unui sens giratoriu şi a unei şosele care să străbată fosta unitate militară pentru a face legătura între Calea Călăraşilor şi şoseaua Buzăului. Investiţia s-a împotmolit, iar întârzierea a atras atenţia consilierilor municipali care au dorit să traşeze problema şi să vadă dacă investitorul are de gând sau nu să pună în aplicare proiectul imobiliar. În noiembrie anul trecut, s-a acordat o ultimă păsuire pe acest subiect, aleşii locali stabilid un calendar cu termene precise de respectarea cărora depinzând resetarea sau nu a înţelegerii cu "APAN" privind concesiunea de la Caporal Muşat.
