Panică la Brăila. Toamna lungă, nefiresc de caldă, lipsită de precipitaţii îngrijorează producătorii agricoli. În câmp plantele suferă, situaţia cea mai gravă fiind înregistrată la rapiţă şi orz, culturi care sunt deja compromise total pe suprafeţe însemnate. Pentru grâu mai e o speranţă. Dacă în perioada următoare ar avea parte de un strat consistent de zăpadă, cultura ar putea să-şi revină, iar pierderile de recoltă s-ar situa undeva la circa o treime. Oricum, despre producţii măcar comparabile cu cele din anul agricol 2010- 2011 nici nu poate fi vorba. Problema nu este doar a agricultorilor, pentru că, în doar câteva luni, toate aceste efecte negative ale secetei vor reverbera şi în "coşul nostru de consum" şi vor lucra, evident, la coarda sensibilă: preţurile. Nu neapărat pe termen foarte scurt, pentru că încă mai sunt rezerve din anul agricol 2010 - 2011, care a fost unul foarte bun. Pericolul este, însă, pe termen mediu şi lung, întrucât pe fondul încălzirii globale natura ne va tot juca de acum încolo asemenea "feste", iar agricultura merge din rău în mai rău când vine vorba de veriga cea mai importantă: irigaţiile.
Plantele sunt la limita de ofilire
Specialiştii Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) confirmă că deficitul de apă din sol înregistrat în judeţul nostru a atins valori îngrijorătoare. Ultimele determinări ale ANIF indică un deficit între 800 şi 1.500 mc/ha, aproape de coeficientul de ofilire a plantelor. Cifrele chiar sunt alarmante, având în vedere că cel mai mare deficit înregistrat în judeţul nostru a fost de 1.300 - 1.400 mc/ha, în condiţiile unei veri toride şi secetoase pe zone neirigate. Despre atingerea unor asemenea cifre în timpul iernii nici nu s-a pus problema vreodată. "Rezerva de apă din sol a atins valori nemaiîntâlnite pentru această perioadă a anului. Foarte grav. Facem precizarea că din cauza lipsei precipitaţiilor, deficitul de apă din sol la această dată este de 800 mc/ha pe adâncimea de 50 cm şi 1.500 mc/ha pe adâncimea 100 cm, fiind aproape de coeficientul de ofilire, fapt ce determină compromiterea suprafeţelor însămânţate în toamnă, dacă şi în perioada imediat următoare precipitaţiile nu vor avea un aport semnificativ", a precizat Alfredo Vasile Pascale, director regional al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) - Sucursala Teritorială Argeş - Ialomiţa - Siret.
Conform aprecierilor specialiştilor, pentru ca rezerva de apă din sol să ajungă la valorile normale pentru această perioadă, la Brăila ar trebui să se înregistreze precipitaţii care să depăşească 75 /mp. Ce-i drept, meteorologii au anunţat că urmează o perioadă cu precipitaţii, dar e greu de crezut, totuşi, că vor atinge această valoare.
Cum se traduc aceste cifre în realitatea de pe câmpuri? Ne explică fenomenul reprezentanţii producătorilor agricoli brăileni. "Cultura de grâu, cu toate că e insuficient răsărită şi aproape deloc înfrăţită, nu putem spune că este calamitată pe mari suprafeţe în ideea că, dacă vom avea o iarnă cu precipitaţii, sub un strat protector de zăpadă, fără condiţii extreme (geruri puternice şi vânt care să spulbere zăpada şi să lase cultura dezvelită) se poate dezvolta. Dar, să ştiţi, chiar şi dacă de aici înainte ar beneficia de cele mai bune condiţii, producţia tot va fi cu circa o treime mai mică. Dar sunt speranţe. Pe când, la rapiţă şi orz, la această dată calamitatea este de 100%, cu excepţia suprafeţelor irigate de aprovizionare, adică vreo 6.000 ha, majoritatea în Insulă, faţă de peste 25.000 ha însămânţate", a precizat Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli APA Brăila.
Septembrie şi noiembrie, fără un strop de ploaie
Am avut o toamnă lungă, călduroasă şi uscată, iar pe fondul costurilor mari la irigaţii nici nu s-a putut uda. În aceste condiţii, campania de însămânţare a fost foarte grea, s-a semănat mai puţin decât s-a programat pe unele zone, din cauza uscăciunii, semănatul fiind practic imposibil. Iar faptul că s-a semănat în condiţii foarte proaste se vede şi în felul în care arată culturile. Plantele nu au răsărit corespunzător şi nu s-au dezvoltat suficient astfel încât să intre viguroase în iarnă.
"Începând cu a doua decadă a lunii iulie, în zona noastră s-a instalat o secetă severă a aerului şi a solului, care a atras după sine o pregătire greoaie a terenului pentru însămânţările de toamnă, un consum mare de carburant, depăşirea epocii optime de semănat în aşteptarea precipitaţiilor, răsărirea extrem de tardivă a culturilor. Făcând o comparaţie între cantitatea normală de precipitaţii a zonei şi cantitatea de precipitaţii efective din această toamnă, constatăm un deficit de 75 litri/mp, ceea ce explică starea actuală de vegetaţie a culturilor de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă", a explicat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila. El a mai explicat că, practic, perioadele cele mai "negre" pot fi considerate lunile septembrie şi noiembrie, când în întreg judeţul nu a dat un strop de ploaie.
Scumpiri iminente
Situaţia este îngrijorătoare în toată ţara, problemele cu care s-au confruntat agricultorii noştri fiind, în măsură mai mică sau mare, întâlnite în toată zona de sud - sud est , dar şi sud-vest. Acesta este motivul pentru care datele centralizate de Ministerul Agriculturii arată că, la nivel naţional, suprafeţele cultivate în toamnă sunt mai mici decât cele prognozate. Astfel, la nivel naţional ar fi trebuit semănate aproape 2,1 hectare cu grâu şi secară, dar s-au cultivat efectiv puţin peste 1,71 hectare (83%). La rapiţă pentru ulei, faţă de circa 560.000 ha programate, sămânţa a fost băgată în brazdă doar pe circa 356.000 ha (64%) .
La Brăila, datele oficiale arată că stăm mai bine decât media pe ţară, 94% însămânţări la grâu şi 91% rapiţă, adică 74.300 ha faţă de 79.600 la grâu şi 26.000 ha faţă de 28.500 la rapiţă. Situaţia este asemănătoare la orz şi orzoaică de toamnă. Dar, la acest moment, nu suprafaţa însământată este problema, ci starea culturilor care, cel puţin pentru zona noastră, nu e deloc liniştitoare.
Ce înseamnă asta? Deficit de materie primă pentru producerea pâinii şi a produselor de panificaţie, a furajelor pentru animale, a uleiului şi a berii. Asta va aduce automat preţuri mai mari decât cele actuale. Cât de mari? E mult prea devreme să apreciem, oricum ele vor depinde covârşitor de măsurile de protejare a pieţii, întreprinse de Ministerul Agricuturii şi Guvern.
Secetă extremă pe zona de nord - nord est a judeţului
Faptul că seceta este o problemă în principalele zone agricole ale ţării este confirmat şi de Administraţia Naţională de Meteorologie, care, într-un comunicat emis la mijlocul lunii decembrie, preciza: "deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată - SM, puternică - SP şi local extremă -SE) se înregistrează pe suprafeţe agricole extinse din estul, sud-estul, sudul şi vestul teritoriului" - vezi harta.
Conform hărţii întocmite de ANM, la nivelul judeţului nostru putem vorbi de secetă extremă pe zona de nord - nord est şi puternică în rest, inclusiv în Insula Mare.
"Stăm foarte rău. Situaţia este deja dezastruoasă şi dacă nu vor fi precipitaţii, va fi jale. Şi dacă plouă sau ninge suficient de acum încolo, oricum vor fi scăderi ale producţiei agricole vegetale cu 20-30%. Dacă nu vom avea precipitaţii, culturile de toamnă vor fi compromise total şi vor fi scăderi şi de 70%", a declarat Culiţă Tărâţă, arendaşul din Insula Mare a Brăilei.
Tărâţă: "Domnul Tabără se îmbată cu apă chioară!"
Tărâţă spune că producţia agricolă slabă de anul viitor ar putea afecta chiar şi siguranţa alimentară a României. "Anul viitor ne paşte o criză alimentară ca în anii 1946-1947", a declarat omul de afaceri unei agenţii de ştiri, contrazicându-l totodată pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, care a afirmat recent că România are rezerve de grâu pentru următorii trei ani. "Domnul Tabără se îmbată cu apă chioară şi vorbeşte prostii. E filosof. Ce fermier îşi permite să ţină grâul în hambar când are rate la bănci şi alte cheltuieli?", a replicat arendaşul, declaraţie susţinută şi de alţi mari fermieri din ţară. Aceştia au mai atras atenţia şi că pe lângă o subproducţie evidentă în cazul culturilor de toamnă, vor fi şi alte repercusiuni, respectiv scăderi colaterale. "În lipsă de furaje în zootehnie, vor creşte preţurile la alimente şi ne vom confrunta astfel cu inflaţie. Vor fi scăderi chiar şi în domeniul transportatorilor, pe fondul diminuării producţiei agricole", a subliniat reprezentantul InterAgro.
Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), spune că din 1968, de când lucrează un agricultură, nu a mai întâlnit un an aşa de slab cum se prefigurează a fi 2012.
Doar apa de ploaie
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în 2011, unul dintre anii cei mai productivi, agricultura a contribuit la PIB-ul României cu 16,4%, faţă de anii anteriori în care a avut o pondere de 5,7% în 2010, de 6,1% în 2009, 6,3% în 2008 şi 5,4% în 2007.
Ce s-a întâmplat atât de spectaculos anul acesta de agricultura a putut înregistra nişte rezultate de excepţie? Simplu. A plouat. Atât. Plantele au avut apă suficientă încât să se dezvolte la maximul potenţialului, iar încrezători în rezultate, agricultorii au făcut tot ce le-a stat în putinţă să "ajute" natura, aplicând majoritatea lucrărilor din lanţul tehnologic. Ce îi face dezarmant de pesimişti acum? Evident, lipsa ploii, dar, mai ales, lipsa interesului din partea Ministerului Agriculturii de a sprijni sistemul de irigaţii, prin elaborarea unor politici concrete de diminuare a costurilor şi de sprijinire financiară a udătorilor. Culmea, dacă în opinia fermierilor, la acest moment irigaţiile ar trebui să reprezinte o prioritate naţională, în opinia guvernanţilor sistemul de irigaţii este doar un absorbant de resurse, drept pentru care au lăsat în cârca fermierilor cea mai mare parte din finanţarea lui. Problema este că după atâţia ani de dezinteres, sistemul de irigaţii are nevoie de atât de multe investiţii, încât nici măcar cei mai mari dintre fermieri nu-şi pot permite să se descurce doar cu forţe proprii.
"Eu cred că date fiind predicţiile specialiştilor referitoare la evoluţia climei, dar şi seceta extrem de gravă cu care ne confruntăm, acum amplificată şi faptul că anul acesta s-a irigat foarte puţin din cauza costurilor extrem de ridicate, principala preocupare ar trebui să fie irigaţiile. Probabil costă mult să reorganizăm sistemul, dar să nu ne pară rău mai târziu, când vom fi obligaţi să cheltuim dublu, triplu, pentru a repara greşelile de acum", avertizează Traian Cişmaş.
Un necaz nu vine niciodată singur
De parcă nu era de ajuns efectul secetei cumulat cu imposibilitatea financiară a producătorilor de a iriga, agricultura brăileană se mai confruntă cu o problemă ce pare bizară: atacul gâştelor sălbatice. Aşa cum ni s-au plâns agricultorii, zburătoarele rad tot ce prind în brazdele însămânţate în toamnă. Şi sunt meticuloase, întrucât smulg pur şi simplu cu tot cu rădăcini grâul, şi aşa firav din cauza secetei. "Gâştele sălbatice au întârziat în migraţia spre zonele calde şi au găsit aici, în judeţ, condiţii prielnice de popas. În general s-au stabilit pe zona Luncii Dunării şi fac periodic raiduri în miriştile de la marginea suprafeţelor unde au fost înfiinţate în toamnă culturile de sezon, pentru că găsesc picate seminţe de la recoltarea din vară ori din toamnă. Când le adună pe toate intră şi în zonele cultivate cu grâu, pe care-l smulg cu tot cu rădăcini, condiţii în care nici nu se poate discuta despre regenerarea plantei", ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul executiv al DADR Brăila. Statistici recente în ce priveşte atacurile zburătoarelor arată că aproximativ 500 de hectare au fost complet distruse de gâşte. Pentru a contracara pe cât posibil fenomenul, Direcţia Agricolă Brăila i-a sfătuit pe fermieri să folosească sperietorile ori pocnitorile, pentru a alunga păsările.
