Intre gripa aviara si pesta porcina, pentru agricultorii braileni si locuitorii din mediul rural, anul 2006 a fost unul destul de greu. Nici pentru procesatorii produselor agricole nu a fost simplu sa treaca peste anul dinaintea integrarii in Uniunea Europeana, pentru multi 2006 insemnind fie inchiderea definitiva a activitatii, fie investitii de ordinul milioanelor de euro. In plus, pentru fermierii din sectorul vegetal, in 2006, subventiile au fost mai mici decit in anii precedenti, la fel si pretul de valorificare a produselor pe piata agricola. Nici natura nu a fost prea darnica, si in 2006, ca si in anii precendenti, agricultorii avind de infruntat ingheturile, seceta si vinturile puternice. Pericolul inundatiilor a planat asupra judetului intreaga primavara, pentru ca apoi, abia retrase apele, sa se instaleze canicula. Lipsa apei din sol a fost resimtita acut incepind cu iunie - iulie si a creat probleme mari in toamna, la infiintarea culturilor, in special aratul a decurs anevoios. Luni intregi in judet nu au fost inregistrate precipitatii, sau au fost in cantitati extrem de reduse astfel incit, cu doar citeva zile inaintea sarbatorilor de iarna fermierii braileni au avertizat autoritatile ca pe fondul deficitului mare de apa din sol culturile insamintate in toamna pot fi compromise. Din fericire, miercuri, in intreg judetul a plouat sau a nins, iar precipitatiile, spun meteorologii, au fost importante cantitativ. Agricultorii braileni sint multumiti acum, cel putin primele semne ale anului 2007 le-au fost favorabile. Asa ca, optimisti, incearca sa nu mai priveasca in urma catre 2006, un an dificil, in care multi s-au zbatut sa supravietuiasca doar cu speranta unor vremuri mai bune, aduse de 2007 si de integrarea in comunitatea europeana.
Sub semnul gripei aviare
In Braila, ca si in alte citeva judete ale tarii, 2006 a inceput sub semnul gripei aviare. In primele zile in judet erau active 7 focare, in care fusesera ucise deja peste 42.000 de pasari. Dupa o pauza de 22 de zile, in care, cel putin pentru judetul nostru, pericolul gripei aviare parea ca se diminuase, prezenta virusului H5 a fost din nou confirmata in alte doua localitati, iar intr-un focar vechi, Tataru, unde initial fusesera depistate cazuri izolate, boala s-a extins, iar intreaga localitate a intrat in carantina. Taranii au primit vestea cu tristete, credeau ca scapasera de blestem, dar nu a fost asa, in doar citeva zile, alte aproape 10.000 de pasari au fost ucise.
Dar ianuarie mai aduce o lovitura taranilor, principalele culturi insamintate in judetul nostru, floarea-soarelui, porumbul si soia nu mai primesc subventii. Iar vestile rele nu se opresc aici. In ultima decada a lunii ianuarie, meteorologii au anuntat ca la Braila s-au inregistrat temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor. Producatorii agricoli au intrat in panica, gerul cumplit si lipsa unui un strat de zapada care sa acopere culturile, putind compromite total cele circa 85.000 ha de rapita, orz, orzoaica si griu. Au fost reactivate comisiile de constatare a calamitatillor, Directia Agricola primind instiintari de posibile pagube pentru 32.976 ha.
Spre sfirsitul lunii este facuta publica si prima veste buna, Proiectul pilot al Programului "Fermierul" incepea sa functioneze, aceasta insemind credite pentru producatorii agricoli, pe maxim 10 ani, cu o perioada de gratie de 1 - 5 ani si cu o dobinda de 5 %. Ultima zi a lunii ianuarie insa mai taie din elan, se aduce pentru prima data in discutie interzicerea cultivarii plantelor modificate genetic.
Primavara aduce proteste de proportii
La mijlocul lui februarie, prin Ordin al Prefectului judetului a fost stins si ultimul focar de gripa aviara, Tataru, iar lucrurile pareau ca intra in normal. Mai mult, la mijlocul lunii martie, Braila era gata sa traga primii bani din fondurile "Fermierul", o veste care a mobilizat si alti agricultori.
Numai ca pe 24 martie, gripa aviara loveste din nou, de aceasta data la Coltea si Florica. Alte peste 7.000 de pasari au fost ucise, iar judetul a fost din nou supus unor restrictii majore.
Aprilie debuteaza cu greva fermierilor. Nermultumiti de situatia grea in care a ajuns agricultura, in ziua de 4 aprilie, 450 de agricultori braileni au protestat in capitala, numarul total al celor care au marsaluit pe strazile Bucurestiului fiind de aproape 4.000. Printre cele mai importante revendicari s-au numarat: pretul exagerat al motorinei, marirea subventiilor, revizuirea unor acte normative si consultarea specialistilor agricoli la elaborarea lor.
Aprilie, sub semnul inundatiilor
In saptamina dinaintea Pastelui ultimele doua focare de gripa aviara au fost inchise, iar in Vinerea Mare au venit si ultimii bani pentru despagubiri. Tot la sfirsitul lunii aprilie s-au vazut si efectele temperaturilor extreme. Din fericire realitatea nu a fost asa de cruda precum estimarile. In final, fata de peste 30.000 ha afectate, cit aratau primele estimari, s-a stabilit ca au fost calamitate doar 11.343 ha, cu o valoare totala a pagubelor de 62 miliarde de lei vechi.
Aprilie a insemnat insa si luna ploilor abundente si a pericolului de inundatii, estimarile privind pagubele produse ca urmare a infiltratiilor prin digurile de protectie amplasate pe teritoriul judetului Braila aratind ca au fost afectate 7.169 ha. Brailenii au trait clipe de cosmar, mai ales localnicii din Insula Mare si cei din satele riverane Dunarii. Lupta cumplita s-a dus la digul de la IMB si cel de la Varsatura - Chiscani.
Solul excesiv de umed a creat mari probleme in campania de insamintari de primavara, mult intirziata in 2006. Totusi, cu eforturi mari fermierii braileni au reusit sa insaminteze circa 61.000 ha floarea-soarelui, aproape 90.000 ha porumb, peste 40.000 ha soia aproape 3.000 ha orez si 120 ha sfecla de zahar. In ciuda acestor eforturi, peste 40.000 ha au ramas neinsamintate anul trecut, cauza principala fiind lipsa resurselor financiare.
O vara extrem de secetoasa
Daca in primavara ploile au dat mari batai de cap, vara a fost caracterizata printr-o seceta excesiva, care in final a afectat intreaga suprafata a judetului producind un stres termic tuturor plantelor cultivate. Problemele au fost sporite si de faptul ca pentru judetul Braila au fost stabilite tarife de livrare a apei exagerat de mari, asa ca putini agricultori si-au permis macar o udare. In consecinta, seceta din vara 2006 a calamitat in judet, total sau partial, circa 8.000 ha. Trebuie precizat insa ca in toate raportarile privind calamitarea culturilor sint luate in calcul exclusiv suprafetele asigurate, cele neasigurate nefacind obiectul Legii 381/2002 aasigurarilor agricole, si deci nu pot beneficia de despagubiri.
Nici nu s-au stins bine ecourile grevei din primavara ca in iulie, odata cu declansarea campaniei de recoltare, spiritele s-au incins din nou. Pretul extrem de mic al productiei de griu, sub 3.000 lei/kg, si faptul ca ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, nu a sustinut pretul de referinta de 5.000 lei/kg solicitat de fermieri, a generat dispute aprinse, in final, mai multe confederatii sindicale din domeniu cerindu-i demisia. Mergind insa pe principiul "ciinii latra caravana trece", ministrul Flutur si-a vazut mai departe de probleme, mai ales ca in tara gripa aviara facea din nou victime, iar agricultorii si-au vindut productia pe te-miri-ce.
"Sapard" a atins apogeul
Desi pe fondul recoltei sarace si al pretului derizoriu de valorificare a acesteia anul 2006 a insemnat decapitalizarea multor fermieri, apropiata integrare in UE i-a obligat, ca de altfel pe toti operatorii de pe lantul procesarii produselor agricole, la eforturi financiare mari. In 2006, investitiile au atins apogeul, pe segmentul sigurantei alimentare, cum spun europenii "de la furca la furculita", UE fiind categorica. Drept urmare, la 31 iulie, cind a expirat termenul limita pentru depunerea proiectelor "Sapard", la usile Agentiei cozile erau interminabile. Numai de la Braila erau circa 30 de proiecte depuse pe ultima suta de metri, finantarea lor fiind sub semnul intrebarii la acel moment. Totusi, pentru ca fondurile alocate de UE s-au epuizat mai repede decit se astepta, iar la Agentia "Sapard" erau ramase declarate conforme mii de proiecte, pentru intocmirea carora solicitantii cheltuisera deja din fonduri proprii sume importante, conducerea ministerului ia in discutie "Sapardul romanesc". Discutiile s-au materializat in toamna prin OUG nr. 59/2006.
Si tot la sfirsit de iulie, la Braila, a inceput actiunea de identificare a parcelelor, iar la 1 august cea de solicitare a cotei de lapte.
Pesta porcina ne-a stricat sarbatorile
Problemele agricultorilor au continuat si pe timpul campaniei de toamna. Cu eforturi mari, din cauza secetei instalate din vara, si numai prin lucrari repetate de pregatire a solului si cu un consum foarte mare de carburanti, agricultorii braileni au reusit sa insaminteze 95.849 ha, respectiv circa 27,4 % din suprafata arabila a judetului. Gura de oxigen care i-a ajutat sa atinga aceste "performante", pentru ca la inceputul campaniei nu sperau sa insaminteze mai mult de 60.000 ha, au fost bonurile valorice de 150 lei/ha (1,5 milioane de lei vechi/ha). Cu acest ajutor si cu sprijinul alocat pentru combustibil de 1 leu/litru, fermierii braileni au reusit sa infiinteze aproape 57.000 ha griu, peste 30.000 ha de rapita aproape 6.000 ha de orz si aproape 3.000 ha orzoaica de toamna. In plus, pentru primavara ei au reusit sa pregateasca alte peste 100.000 ha. Efortul a fost mare, spun agricultorii, insa, increderea in viitor mai precis in mult asteptatele subventii europene, le-a dat puterea si curajul necesare.
In prag de sarbatori, insa, alerta de grad zero la Braila. Veterinarii au interzis vinzarea porcilor in tirguri si oboare ca urmare a depistarii unui focar de pesta porcina clasica, pe Fondul de Vinatoare Viisoara. Cu alte cuvinte, asa cum a inceput 2006, asa s-a terminat, a inceput cu gripa aviara si s-a incheiat cu pesta porcina.
Sub semnul gripei aviare
In Braila, ca si in alte citeva judete ale tarii, 2006 a inceput sub semnul gripei aviare. In primele zile in judet erau active 7 focare, in care fusesera ucise deja peste 42.000 de pasari. Dupa o pauza de 22 de zile, in care, cel putin pentru judetul nostru, pericolul gripei aviare parea ca se diminuase, prezenta virusului H5 a fost din nou confirmata in alte doua localitati, iar intr-un focar vechi, Tataru, unde initial fusesera depistate cazuri izolate, boala s-a extins, iar intreaga localitate a intrat in carantina. Taranii au primit vestea cu tristete, credeau ca scapasera de blestem, dar nu a fost asa, in doar citeva zile, alte aproape 10.000 de pasari au fost ucise.
Dar ianuarie mai aduce o lovitura taranilor, principalele culturi insamintate in judetul nostru, floarea-soarelui, porumbul si soia nu mai primesc subventii. Iar vestile rele nu se opresc aici. In ultima decada a lunii ianuarie, meteorologii au anuntat ca la Braila s-au inregistrat temperaturi excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor. Producatorii agricoli au intrat in panica, gerul cumplit si lipsa unui un strat de zapada care sa acopere culturile, putind compromite total cele circa 85.000 ha de rapita, orz, orzoaica si griu. Au fost reactivate comisiile de constatare a calamitatillor, Directia Agricola primind instiintari de posibile pagube pentru 32.976 ha.
Spre sfirsitul lunii este facuta publica si prima veste buna, Proiectul pilot al Programului "Fermierul" incepea sa functioneze, aceasta insemind credite pentru producatorii agricoli, pe maxim 10 ani, cu o perioada de gratie de 1 - 5 ani si cu o dobinda de 5 %. Ultima zi a lunii ianuarie insa mai taie din elan, se aduce pentru prima data in discutie interzicerea cultivarii plantelor modificate genetic.
Primavara aduce proteste de proportii
La mijlocul lui februarie, prin Ordin al Prefectului judetului a fost stins si ultimul focar de gripa aviara, Tataru, iar lucrurile pareau ca intra in normal. Mai mult, la mijlocul lunii martie, Braila era gata sa traga primii bani din fondurile "Fermierul", o veste care a mobilizat si alti agricultori.
Numai ca pe 24 martie, gripa aviara loveste din nou, de aceasta data la Coltea si Florica. Alte peste 7.000 de pasari au fost ucise, iar judetul a fost din nou supus unor restrictii majore.
Aprilie debuteaza cu greva fermierilor. Nermultumiti de situatia grea in care a ajuns agricultura, in ziua de 4 aprilie, 450 de agricultori braileni au protestat in capitala, numarul total al celor care au marsaluit pe strazile Bucurestiului fiind de aproape 4.000. Printre cele mai importante revendicari s-au numarat: pretul exagerat al motorinei, marirea subventiilor, revizuirea unor acte normative si consultarea specialistilor agricoli la elaborarea lor.
Aprilie, sub semnul inundatiilor
In saptamina dinaintea Pastelui ultimele doua focare de gripa aviara au fost inchise, iar in Vinerea Mare au venit si ultimii bani pentru despagubiri. Tot la sfirsitul lunii aprilie s-au vazut si efectele temperaturilor extreme. Din fericire realitatea nu a fost asa de cruda precum estimarile. In final, fata de peste 30.000 ha afectate, cit aratau primele estimari, s-a stabilit ca au fost calamitate doar 11.343 ha, cu o valoare totala a pagubelor de 62 miliarde de lei vechi.
Aprilie a insemnat insa si luna ploilor abundente si a pericolului de inundatii, estimarile privind pagubele produse ca urmare a infiltratiilor prin digurile de protectie amplasate pe teritoriul judetului Braila aratind ca au fost afectate 7.169 ha. Brailenii au trait clipe de cosmar, mai ales localnicii din Insula Mare si cei din satele riverane Dunarii. Lupta cumplita s-a dus la digul de la IMB si cel de la Varsatura - Chiscani.
Solul excesiv de umed a creat mari probleme in campania de insamintari de primavara, mult intirziata in 2006. Totusi, cu eforturi mari fermierii braileni au reusit sa insaminteze circa 61.000 ha floarea-soarelui, aproape 90.000 ha porumb, peste 40.000 ha soia aproape 3.000 ha orez si 120 ha sfecla de zahar. In ciuda acestor eforturi, peste 40.000 ha au ramas neinsamintate anul trecut, cauza principala fiind lipsa resurselor financiare.
O vara extrem de secetoasa
Daca in primavara ploile au dat mari batai de cap, vara a fost caracterizata printr-o seceta excesiva, care in final a afectat intreaga suprafata a judetului producind un stres termic tuturor plantelor cultivate. Problemele au fost sporite si de faptul ca pentru judetul Braila au fost stabilite tarife de livrare a apei exagerat de mari, asa ca putini agricultori si-au permis macar o udare. In consecinta, seceta din vara 2006 a calamitat in judet, total sau partial, circa 8.000 ha. Trebuie precizat insa ca in toate raportarile privind calamitarea culturilor sint luate in calcul exclusiv suprafetele asigurate, cele neasigurate nefacind obiectul Legii 381/2002 aasigurarilor agricole, si deci nu pot beneficia de despagubiri.
Nici nu s-au stins bine ecourile grevei din primavara ca in iulie, odata cu declansarea campaniei de recoltare, spiritele s-au incins din nou. Pretul extrem de mic al productiei de griu, sub 3.000 lei/kg, si faptul ca ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, nu a sustinut pretul de referinta de 5.000 lei/kg solicitat de fermieri, a generat dispute aprinse, in final, mai multe confederatii sindicale din domeniu cerindu-i demisia. Mergind insa pe principiul "ciinii latra caravana trece", ministrul Flutur si-a vazut mai departe de probleme, mai ales ca in tara gripa aviara facea din nou victime, iar agricultorii si-au vindut productia pe te-miri-ce.
"Sapard" a atins apogeul
Desi pe fondul recoltei sarace si al pretului derizoriu de valorificare a acesteia anul 2006 a insemnat decapitalizarea multor fermieri, apropiata integrare in UE i-a obligat, ca de altfel pe toti operatorii de pe lantul procesarii produselor agricole, la eforturi financiare mari. In 2006, investitiile au atins apogeul, pe segmentul sigurantei alimentare, cum spun europenii "de la furca la furculita", UE fiind categorica. Drept urmare, la 31 iulie, cind a expirat termenul limita pentru depunerea proiectelor "Sapard", la usile Agentiei cozile erau interminabile. Numai de la Braila erau circa 30 de proiecte depuse pe ultima suta de metri, finantarea lor fiind sub semnul intrebarii la acel moment. Totusi, pentru ca fondurile alocate de UE s-au epuizat mai repede decit se astepta, iar la Agentia "Sapard" erau ramase declarate conforme mii de proiecte, pentru intocmirea carora solicitantii cheltuisera deja din fonduri proprii sume importante, conducerea ministerului ia in discutie "Sapardul romanesc". Discutiile s-au materializat in toamna prin OUG nr. 59/2006.
Si tot la sfirsit de iulie, la Braila, a inceput actiunea de identificare a parcelelor, iar la 1 august cea de solicitare a cotei de lapte.
Pesta porcina ne-a stricat sarbatorile
Problemele agricultorilor au continuat si pe timpul campaniei de toamna. Cu eforturi mari, din cauza secetei instalate din vara, si numai prin lucrari repetate de pregatire a solului si cu un consum foarte mare de carburanti, agricultorii braileni au reusit sa insaminteze 95.849 ha, respectiv circa 27,4 % din suprafata arabila a judetului. Gura de oxigen care i-a ajutat sa atinga aceste "performante", pentru ca la inceputul campaniei nu sperau sa insaminteze mai mult de 60.000 ha, au fost bonurile valorice de 150 lei/ha (1,5 milioane de lei vechi/ha). Cu acest ajutor si cu sprijinul alocat pentru combustibil de 1 leu/litru, fermierii braileni au reusit sa infiinteze aproape 57.000 ha griu, peste 30.000 ha de rapita aproape 6.000 ha de orz si aproape 3.000 ha orzoaica de toamna. In plus, pentru primavara ei au reusit sa pregateasca alte peste 100.000 ha. Efortul a fost mare, spun agricultorii, insa, increderea in viitor mai precis in mult asteptatele subventii europene, le-a dat puterea si curajul necesare.
In prag de sarbatori, insa, alerta de grad zero la Braila. Veterinarii au interzis vinzarea porcilor in tirguri si oboare ca urmare a depistarii unui focar de pesta porcina clasica, pe Fondul de Vinatoare Viisoara. Cu alte cuvinte, asa cum a inceput 2006, asa s-a terminat, a inceput cu gripa aviara si s-a incheiat cu pesta porcina.
