Aproape 20 miliarde de lei vechi, sporuri şi indemnizaţii ilegal acordate la Consiliul Judeţean atât propriilor salariaţi, cât şi instituţiei subordonate, Direcţia pentru Protecţia Copilului. Iată, aşadar, că nu numai municipalitatea are probleme cu cheltuielile de personal ilegale, concluziile rapoartelor de control ale Curţii de Conturi arătând o dimensiune mult mai mare a fenomenului de siluire a banului public. Practic, nicio autoritate locală n-a stat de două ori să cântărească dacă nu cumva există riscul de a crea vreun prejudiciu bugetului public atunci când acordă sporuri funcţionarilor. Asta în contextul în care din 2010 au intrat în vigoare o serie de reglementări menite să limiteze "hemoragia" la capitolul cheltuielilor de personal. Vă aduceţi aminte, cu siguranţă, de o mult hulită lege care a obligat la introducerea sporurilor în salariul de bază, după care a tăiat adânc în lista şi cuantumul drepturilor suplimentare cuvenite peste acest salariu. În afară de aceste prejudicii stabilite de inspectorii de la Curtea de Conturi Brăila, au mai fost descoperite o serie de nereguli şi în ceea ce priveşte programul "Locuinţe pentru Tineri" reglementat prin OG 19/1994.
Vă propunem în această ediţie o trecere în revistă a principalelor constatări ale inspectorilor de la Curtea de Conturi Brăila, în urma acţiunilor derulate la Consiliul Judeţean Brăila. Valoarea totală a estimărilor privind abaterile constatate în urma controlului CC Brăila la Consiliul Judeţean se ridică la aproape 43,8 miliarde de lei vechi, din care aproape 20 miliarde sunt prejudiciile, sau, altfel spus, paguba adusă bugetului.
Sumele cele mai mari privind neregulile sesizate de inspectori se concentrează pe "Calitatea gestiunii economico-financiare", unde steguleţele roşii ridicate indică sume estimate la aproape 37 miliarde de lei vechi. Defalcat, problemele depistate sunt următoarele: neinventarierea investiţiei "consolidare mal Gropeni" (13,14 miliarde lei vechi); finanţarea de cheltuieli fără bază legală pentru un ordonator terţiar din subordine - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila (suma totală 10,94 miliarde de lei vechi) reprezentând sporuri pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi contribuţiile angajatorului aferente; efectuarea de cheltuieli nelegale de personal (8,79 miliarde lei vechi) reprezentând indemnizaţie de dispozitiv plătită funcţionarilor publici şi personalului contractual; neconstituirea şi nereţinerea garanţiei în cuantumul şi la termenele stipulate în contractele de concesiune (4,03 miliarde lei vechi); neîncheierea contractelor de management la 4 ordonatori terţiari din subordine.
Ei bine, da, aţi citit bine: sporuri ilegal acordate în cuantum de aproape 11 miliarde de lei vechi la Direcţia de Protecţia Copilului şi indemnizaţii în cuantum de alte 9 miliarde, aproape, la Consiliul Judeţean. Cu precizarea că, pentru salariaţii de la CJ Brăila, plăţile nelegale reprezintă indemnizaţia de dispozitiv şi majorarea cu până la 75% a salariilor de bază ale specialiştilor pregătiţi în managementul de proiect cu finanţare internaţională.
Pentru aceste două aspecte generatoare de prejudicii, Curtea de Conturi a dispus recuperarea banilor atât de la personalul Direcţiei Protecţia Copilului Brăila, cât şi a angajaţilor CJ Brăila, termenul limită de conformare fiind ultima zi a lunii martie.
În ceea ce priveşte plăţile nelegale de la Consiliu, preşedintele Gheorghe Bunea Stancu a explicat că litigiul a ajuns pentru mediere în instanţă. "În legătură cu salariile respective, o mare parte din ţară au câştigat în instanţă drepturile astea. Deci au fost la fel sesizări ale Curţii de Conturi, o parte au câştigat în instanţă, o parte au pierdut. La vremea respectivă le-am dat pentru că legea era interpretabilă. Acum, se întâmplă altfel din punctul ăsta de vedere şi am mers pe ideea că, acolo unde avem cât de cât dreptate, din punctul nostru de vedere, le-am dat oamenilor nişte drepturi salariale. Noi suntem în instanţă, ne judecăm, s-a suspendat, din ce ştiu eu, executarea (este vorba de termenul de conformare stabilit prin raportul de control - n.r.) şi o să ne judecăm pe fond. Că altceva probleme noi nu avem făcute pe licitaţii, pe alte lucruri de genul ăsta. Noi nu avem altfel de lucruri", a explicat Bunea Stancu. Într-adevăr, raportul de control nu sesizează nicio neregulă la capitolul licitaţii publice organizate de CJ Brăila.
DGASPC susţine că nu a încălcat legea
Conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila susţine că nu a făcut altceva decât să respecte prevederile art. 30, alin 5 din Legea nr. 330/2009: "În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de reducerea cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009". "Această prevedere legală nu a fost încălcată deoarece, în urma reîncadrarii, personalul DGASPC Brăila şi-a păstrat salariul avut în luna decembrie 2009. Apreciez că nu am greşit cu nimic, am respectat legislaţia în vigoare la acea dată, astfel încât niciun salariat al DGASPC Brăila nu a primit nici 50 de bani în plus din bugetul public", a declarat Alexandru Sculschi, directorul general al DGASPC Brăila. Referitor la sporurile acordate, conducerea instituţiei a explicat că de aceste sume au beneficiat numai angajaţii care lucrează direct cu copiii şi persoanele cu handicap. Concret, este vorba despre personalul care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi de asistenţii maternali profesionişti, ale căror sporuri sunt stabilite prin Ordonanţa nr. 26/1997, care nu a fost abrogată. Sporurile au fost acordate în baza buletinelor de determinare prin expertizare a locului de muncă, emise de către Direcţia de Sănătate Publică, au mai precizat reprezentanţii DGASPC Brăila.
Creanţe de aproape 6 miliarde date uitării
Sume mari cu titlu de abateri se înregistrează şi la capitolul "Modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege". Aici, CJ Brăila a fost găsit în abatere cu aproape 6 miliarde de lei vechi: neaplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea taxei de concesiune (5,72 miliarde lei vechi); nestabilirea şi nefacturarea penalităţilor de întârziere la contractele de concesiune (venituri suplimentare de aproape 200 milioane de lei vechi).
De altfel, Curtea a dispus aplicarea etapelor de executare silită pentru 89 cazuri de contribuabili persoane fizice şi juridice, care au debite restante la 31 decembrie 2010, reprezentând taxă de concesiune, asociere, taxă autorizaţii speciale de transport sau rate scadente aferente contractelor de împrumut acordate în baza OG nr. 19/1994. În plus, a pus problema stabilirii facturării şi urmăririi spre încasare a redevenţelor de încasat la contractele cu FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA - SDEE Brăila şi cu SC "Gropineanu Com" SRL Brăila.
Steguleţul roşu a mai fost ridicat şi pentru încă 1,5 miliarde lei vechi pentru încă alte 3 abateri: scăderea din evidenţa contabilă a unor creanţe bugetare fără documente justificative (816,82 milioane lei vechi); necalcularea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a ratelor la contractele de împrumut acordate persoanelor fizice pentru construirea de locuinţe conform OG 19/1994; necalcularea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a TVA de plată aferentă ratelor scadente la contractele de vânzare a apartamentelor în baza OG nr. 19/1994 (venituri suplimentare de 696,42 milioane lei vechi).
Calculaţi şi încasaţi penalităţi pentru restanţierii la programul "Locuinţe pentru tineri"!
Pentru remedierea acestor probleme, CC Brăila a dispus repunerea în evidenţa contabilă a sumei de 816,82 milioane lei vechi, reprezentând creanţe bugetare neîncasate la 31 decembrie 2010, datorate de SC "Pan Invest" SRL Brăila şi SC "Brio Company" SRL Brăila, scăzute din evidenţa contabilă fără documente legal întocmite şi aprobate. De menţionat este că ambele societăţi se află în procedură de faliment. În cazul "Pan Invest", asociaţi cu părţi egale sunt omul de afaceri brăilean Iulian Zamfir şi bucureşteanul Dragoş Mihalache, în timp ce la "Brio Company" asociaţi sunt Tanţa Manuela şi Ionel Băjenaru.
De asemenea, în ce priveşte programul "Locuinţe pentru tineri" derulat în baza OG 19/1994, Curtea a mai dispus stabilirea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a sumelor restante la plată reprezentând rate, dobânzi, TVA de plată şi penalităţi de întârziere aferente contractelor de vânzare a apartamentelor şi depunerea deconturilor de TVA rectificative. În aceeaşi problemă, inspectorii au impus calcularea penalităţilor de întârziere conform prevederilor din contractele de împrumut acordate persoanelor fizice pentru construirea de locuinţe conform OG nr. 19/1994, înregistrarea în evidenţa contabilă şi urmărirea încasării diferenţelor de penalităţi.
Iată şi replica preşedintelui CJ Brăila: "Cea cu locuinţe pentru tineri, suntem şi acolo într-o problemă care bineînţeles că nu ţine de mine, că nu eu gestionez fondurile respective. Sunt oameni care au atribuţii de serviciu şi va trebui să facem lumină şi în această problemă. Nu ştiu exact despre ce este vorba în raportul de la OG nr 19/1994, dar ştiu sigur că o să facem o sesizare unor oameni de-ai noştri care vor gestiona fondurile de acolo, asta ştiu. Dacă sunt probleme, o să îi recuperăm. Nu mă ocup eu în mod direct de toate chestiunile astea".
În altă ordine de idei, ar mai trebui adăugat faptul că o altă recomandare a CC Brăila vizează organizarea concursurilor de proiecte de management şi încheierea contractelor de management pentru Biblioteca Judeţeanã "Panait Istrati", Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Instituţia Publică de Spectacole şi Orchestră Simfonică "Lyra".
