178 milioane de lei cu dedicaţie pentru câteva dintre primăriile din judeţ conduse de membri PDL. Este vorba despre proiecte investiţionale importante vizând reabilitări/modernizări de drumuri judeţene şi drumuri comunale de interes local finanţate de la bugetul de stat printr-un minister condus, aţi ghicit, de un PDL-ist: Ministerul Dezvoltării "păstorit" de Elena Udrea. Programul guvernamental în cadrul căruia se derulează aceste investiţii a fost denumit "Modernizare şi reabilitare a 10.000 Km de drumuri 2010 - 2013" şi poartă semnătura ministrului Udrea. Regula jocului în acest program este ca ministerul să primească de la consiliile judeţene proiecte dintre care să fie selectate priorităţile. În cazul judeţului nostru, "priorităţile" au fost foarte clare: din lista iniţială cu propunerile CJ Brăila, au fost tăiate toate primăriile conduse de PSD-işti şi PNL-işti. Astfel, în cazul drumurilor judeţene, de exemplu, doar 4 din cele 11 proiecte vizând iniţial circa 224 km, au fost selectate. Cele 4 proiecte însumează aproape 59 de kilometri. Lista proiectelor luate în calcul de Ministerul Dezvoltării este completată cu încă 11 proiecte pentru drumuri comunale şi orăşeneşti, însumând alţi circa 102 kilometri. Aşa cum am spus, şi aici portocaliu pe linie.
Pentru selectarea executantului lucrărilor, Ministerul Dezvoltării a lansat procedura de licitaţie cu menţiunea că judeţul nostru a fost băgat la pachet cu Galaţiul. Potul aferent contractului pentru cele două judeţe este baban: în total, aproape 378 milioane de lei fără TVA, din care 178,6 milioane lei pentru proiectele din judeţul nostru. Dar e un "catch" la mijloc pentru că, atenţie, lucrările se vor face efectiv pe banii constructorilor câştigători de licitaţii urmând ca Ministerul Dezvoltării să facă plata din 2013 până cel târziu 2020.
Zilele trecute a fost publicat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul Ministerului Dezvoltării privind scoaterea la licitaţie publică a unui contract de proiectare şi execuţie a 322 kilometri de drumuri judeţene şi de interes local din Brăila şi Galaţi. Contractul scos la licitaţie cu unic criteriu de selecţie "preţul cel mai scăzut" are o valoare estimată de 377,98 milioane lei fără TVA, iar durata contractului este începând de la 29 iulie 2011 până la 31 decembrie 2019, cu menţiunea că intervalul include, pe lângă durata de proiectare şi execuţie a lucrărilor, şi o perioadă de 7 ani aferentă rambursării creditului aferent contractului. Ca să lămurim lucrurile privind finanţarea trebuie explicat de la bun început că proiectul de modernizare a 10.000 km de drumuri "păstorit" de Ministerul Dezvoltării presupune ca finanţarea efectivă a lucrărilor să fie asigurată de firma sau firmele câştigătoare (asociată/e sau nu cu o bancă sau un fond de investiţii), aşadar cu titlu de credit, urmând ca până în 2020 ministerul să dea aceşti bani înapoi de la bugetul de stat.
Revenind la cerinţele din anunţul de licitaţie, ofertanţilor li se cere constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 4 milioane de lei, precum şi a unei garanţii de bună execuţie reprezentând 3% din valoarea contractului fără TVA. De asemenea, trebuie să prezinte bilanţul contabil aferent anilor 2008, 2009 şi 2010 cu menţiunea că media cifrei de afaceri realizată în aceşti ani să nu fie sub 330 milioane de lei. În plus, este obligatorie prezentarea cel puţin a unui contract similar încheiat în ultimii 3 ani, în valoare de cel puţin 500.000 lei sau a maxim 3 contracte a căror valoare cumulată să fie de cel puţin 107 milioane de lei. Potrivit anunţului de licitaţie, termenul limită pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente expiră la data de 27 iunie, iar termenul de primire a ofertelor sau a cererilor de participare la data de 8 iulie. Ofertele vor fi deschise la sediul Ministerului Dezvoltării în data de 14 iulie, ora 10.00.
Portocaliu pe linie
Dar să privim în detaliu fişa de achiziţii aferentă procedurii de licitaţie. Aşadar, din totalul de aproape 378 milioane de lei (fără TVA), 178,675 milioane sunt pentru judeţul nostru, iar diferenţa de 199,3 milioane este pentru Galaţi. Defalcat pe componente, maxim 3% din valoarea contractului pentru judeţul nostru, adică circa 5,3 milioane lei) reprezintă costul cu proiectarea, iar maxim 35% (adică 62,5 milioane lei) costul de finanţare, de unde rezultă că pentru execuţia efectivă a lucrărilor valoarea este estimată undeva la 110,7 milioane lei. La capitolul drumuri judeţene au fost selectate proiectul DJ 255 A Silistraru - Gropeni cu un tronson de 18,5 km, urmat de DJ 212 A Brăila - Măraşu (17 km), DJ 211 A Bordei Verde - Viziru (14,6 km) şi în fine DJ 211 Bordei Verde - DN 2B pe o porţiune de aproape 8,65 km. În total este vorba despre 58,75 km. Mai departe, au mai fost selectate şi alte 11 proiecte de modernizare a mai multor drumuri de interes local totalizând 102,6 km: DC (drum comunal) 12 Bordei Verde - Gabrielescu (5,9 km), reţeaua stradală în cartierul Brateşu Nou din oraşul Făurei (13,6 km), plus încă 17,4 km de reţea stradală în acelaşi oraş. De asemenea, a primit undă verde şi proiectul de modernizare a drumurilor pietruite din localităţile Titcov, Agaua şi Frecăţei (4 km), proiectul de reabilitare a străzilor comunale din Jirlău (4,556 km), modernizarea reţelei de străzi din Însurăţei (11,1 km), precum şi a DC 62, pe raza comunei Măraşu între localităţile Măgureni şi ferma Zăton (8,17 km). Lista continuă cu proiectul de modernizare a drumurilor de legătură DC 39 şi DC 42 şi a străzilor interioare în localităţile Surdila Greci, Făurei, sat Horia şi Brateşu Vechi, însumând 14,852 km, urmat de proiectul de modernizare a reţelei de drumuri din comuna Şuţeşti (9,865 km). Ultimele două proiecte vizează pe de o parte modernizarea reţelei pe o lungime de circa 6 km de drumuri în comuna Unirea, iar pe de altă parte încă 7 km de drumuri comunale din comuna Viziru şi satul Lanurile. Astfel, dacă adunăm la reţeaua de 102,6 km de drumuri locale enumerate mai sus, la lista celor 4 drumuri judeţene, rezultă că judeţul nostru s-a încadrat cu o reţea de drumuri de circa 161,3 kilometri. Dacă analizăm lista localităţilor unde ar urma să fie modernizate sau reabilitate reţelele stradale, ori pe cea a tronsoanelor de drumuri judeţene luate în calcul de proiectele de investiţii şi comparăm cu harta politică a comunelor şi oraşelor din judeţ, culoarea predominantă este portocaliu. De fapt, cu o singură excepţie, localitatea Şuţeşti (unde primarul este din partea PNG), toate celelalte primării incluse în proiectele selectate de minister sunt conduse de primari PDL. În acest context, nu e greu de previzionat cam ce "arondare" politică va avea asocierea de firme care va fi desemnată câştigătoare a licitaţiei de la Ministerul Dezvoltării.
"MDRT nu ţine cont de culoarea politică a administraţiilor locale"
* susţine într-un comentariu pe propriul blog, ministrul Elena Udrea * aceasta declară că în cadrul PNDI, peste 165 de milioane de euro au revenit consiliilor judeţene conduse de social-democraţi * numai că proiectele efective vizează, cel puţin în cazul judeţului nostru, primării conduse de democrat-liberali *
Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea susţine într-o postare pe blogul personal că instituţia pe care o conduce nu ţine cont de culoarea politică a administraţiilor locale, astfel că, în cadrul PNDI, peste 165 de milioane de euro au revenit pentru consilii judeţene conduse de social-democraţi, până în acest moment. "Poate cu ocazia asta înţeleg şi anumite personaje politice de care este numai gura că una este bătălia politică dintre partide şi alta este împărţirea resurselor pe care le are la dispoziţie MDRT. Niciodată la MDRT nu s-a ţinut cont de faptul că un primar sau preşedinte de CJ este de la PDL, PSD, PNL sau UDMR, ci de cât de bun şi util este proiectul cu care a venit. Iată de ce unii nu vor ajunge niciodată să conducă singuri o maşină, fiind obligaţi să rămână toată viaţa copiloţi", explică Elena Udrea, făcând referire la liderul PSD Victor Ponta, despre care şeful statului, Traian Băsescu, a afirmat că nu-l poate desemna să "conducă" vreodată un executiv atâta timp cât este "doar" copilot de raliuri.
Primăriile PSD şi PNL erau şi ele băgate în cărţi
La începutul acestui an, consilierii judeţeni au aprobat, cu unanimitate de voturi, documetaţiile tehnico-economice pentru atribuirea unor lucrări de reabilitare sau reparaţii capitale a mai multor sectoare de drumuri judeţene. Concret era vorba despre: DJ 203 Ulmu - Zăvoaia - Însurăţei, pe o lungime de 25,89 km; DJ 212 A Brăila - Măraşu, 17km; DJ 202 B Latinu - Gemenele - Movila Miresii cu 23,65 km; DJ 211 Bordei Verde - DN 2B, 8,64 km; DJ 221 Romanu - Şuţeşti, 30,55 km; DJ 202A Gulianca - Racoviţa, 8,81 km; DJ 211A Bordei Verde - Viziru, pentru 14,46 km; DJ 221B Brăila - Vădeni, 10 km; DJ 203 Galbenu - Făurei - Ulmu pentru 39 km; DJ 211 B Bărăganu - Victoria - Mihai Bravu, 27,79 km şi în fine DJ 225 A Silistraru - Unirea - Gropeni cu o lungime de 18,5 km.
Cele 11 drumuri judeţene enumerate mai sus şi propuse pentru reabilitare se regăseau pe razele administrative a 21 de comune, din care 12 au conducători din rândul organizaţiei PSD, 6 PDL, 2 PNL şi un PNG-ist.
Ce înseamnă proiectul "Reabilitare şi modernizare - 10.000 km Dumuri Judeţene şi Locale"
Acest program guvernamental este implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Ministrul Elena Udrea a declarat că ţinta acestuia o constituie reabilitarea şi modernizarea în perioada 2010 - 2013 a 10.000 km de drumuri. Costul total al programului este de aproximativ 2 miliarde de euro, iar banii vor proveni din realocarea fondurilor rămase disponibile de la Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau
asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă
a satelor aprobat prin HG nr. 577/1997. O a doua sursă de finanţare este şi alocarea din economiile făcute de minister "tăind cu 37% cheltuielile pentru bunuri şi servicii, reducând personalul ministerului cu aproape 20%, închizând sau suspendând câteva programe de investiţii pe care nu le-am considerat extrem de utile, precum cele de la CNI", după cum a spus Udrea.
De subliniat că în perioada de execuţie lucrările sunt finanţate de prestatorii, executanţii şi furnizorii cărora le sunt atribuite contractele în urma licitaţiilor publice. Aceştia pot contracta credite bancare cu garanţie de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a realiza lucrările contractate. Fiecare constructor se poate asocia cu orice bancă sau fond de investiţii doreşte, pentru a participa la licitaţiile de atribuire a lucrărilor. Plata lucrărilor se face, după recepţie, pe bază de factură emisă conform situaţiilor de lucrări, întocmită de executant, începând cu anul 2013, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie. Programul se derulează până în 2015, iar termenul de plată a costurilor este 2020.
