Sfânta Muceniţă Sofia şi fiicele sale Pistis, Elpis şi Agapis sunt prăznuite an de an, în zua de 17 septembrie. Ele au trăit în Italia şi au pătimit în timpul domniei împăratului Adrian (117-138 d.H.). Sofia (în greacă “înţelepciune”) a avut trei fiice pe care le-a botezat cu numele celor trei virtuţi creştine: Pistis (“credinţă”), Elpis (“nădejde”) şi Agapis (“dragoste”).
La acea vreme, prefectul provinciei, Antioh, le-a denunţat împăratului că sunt creştine, iar împăratul le-a poruncit să aducă jertfe zeiţei Artemis. Pentru că au refuzat, împăratul a poruncit să fie omorâte doar fiicele, ca mama să sufere şi mai mult, nu doar chinurile pedepselor, ci şi pierderea copilelor. Astfel, fetele au fost martirizate în anul 137 d.H. Pistis avea vârsta de 12 ani, Elpis 10 ani şi Agapis numai 9 ani.
Îndurerată, Sfânta Sofia a luat trupurile fiicelor ei şi le-a îngropat pe un deal, în afara cetăţii unde fuseseră martirizate. Iar după trei zile de rugăciune la mormântul copilelor, Sofia şi-a dat duhul în mâinile Domnului. Mai târziu, mormintele Sfintei Muceniţe Sofia şi ale fiicelor sale Pistis, Elpis şi Agapis au fost descoperite pe Via Aurelia. Deasupra acestor morminte s-a ridicat biserica “Sfântul Mucenic Pangratie”. Din anul 1992, Sfânta Muceniţă Sofia este ocrotitoarea capitalei Bulgariei.
“Mieluşele cuvântătoare, prin mucenicie v-aţi adus Mielului şi Păstorului, săvârşind călătoria cea către Hristos şi credinţa păzind-o. Pentru aceea, cu suflet vesel astăzi săvârşind pomenirea voastră cea sfântă, minunatelor, pe Hristos Îl slăvim!”. (Troparul Sfintei Sofia şi al fiicelor sale Pistis, Elpis şi Agapis).
