De la începutul anului, lunar, la Brăila, câte 260 de firme capitulează lovite de criză şi obligativitatea de a plăti impozitul forfetar chiar dacă nu au avut profit. Peste 1.500 de societăţi, adică de două ori mai mult decât în întreg anul 2008, au anunţat întreruperea temporară a activităţii, deschiderea procedurilor de insolvenţă şi faliment, ori au cerut dizolvarea voluntară. Astfel se blochează câteva milioane de lei, reprezentând capitalul social al firmelor aflate în impas.
Una dintre cele mai contestate măsuri anti-criză anunţate de actualul Guvern este impozitarea forţată a agenţilor economici, celebrul impozit forfetar. Unul dintre raţionamentele invocate de Executiv în favoarea aplicării acestei măsuri era că orice agent care nu-şi permite să plătească lunar un impozit de 180 lei lunar nu are ce căuta pe piaţă. Cu alte cuvinte, se dorea în subsidiar, pe lângă colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat, o curăţare a mediului de afaceri de firmele "fantomă". Efectul însă, cel puţin în plan local, este îngrijorător pentru că numărul administratorilor care şi-au dizolvat firma ori şi-au suspendat activitatea a crescut alarmant. În plus, golul generat în piaţă, luând în calcul valoarea aportului la capitalul social al firmelor locale aflate în situaţia de mai sus, este imens. Dar nu numai impozitul forfetar poate fi motivul creşterii alarmante, susţin specialiştii, ci şi criza economico-financiară care a condus în primă fază la o diminuare a activităţii atreprenoriale în plan local. În următoarea etapă ar fi de aşteptat să crească incidenţa cazurilor de firme intrate în insolvenţă ori în faliment, întrucât, deocamdată unda de şoc nu se reflectă la acest capitol. Practic, ar fi două variante de lucru: ori fiind în rândul judeţelor mai sărace, în Brăila, criza nu prea a mai avut ce să lovească, ori valul seismic nu a ajuns încă la noi. Totuşi există voci autorizate care susţin că, de fapt, sunt valabile ambele scenarii.
Lunar, 230 de firme se închid
Potrivit datelor prezentate de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Brăila, în primele 6 luni ale acestui an peste 1.500 de firme au formulat menţiuni cu privire la dizolvare voluntară, întreruperi temporare de activitate, insolvenţă şi faliment, comparativ cu aproape 700 înregistrate pe tot anul 2008. Dacă ne raportăm doar la primul semestru din 2008, creşterea este şi mai evidentă întrucât doar 385 de astfel de menţiuni au fost înregistrate la ORC Brăila. Ponderea covârşitoare o au însă cazurile în care patronii au ales dizolvarea voluntară ori întreruperea activităţii firmei. Aceleaşi date indică faptul că din totalul de 1.563 de menţiuni, doar 179 au vizat insolvenţa ori falimentul.
Defalcate pe primele două trimestre din acest an, datele ORC Brăila arată o acutizare a retragerii firmelor din mediul activ în perioada aprilie - iunie. Concret, pentru dizolvări voluntare în primul trimestru au fost înregistrate 30 de cazuri, iar în trimestrul II a crescut de peste 10 ori la 359 cazuri. Ca valoare totală a capitalurilor sociale ale acestor firme, suma este de 7.304 lei în primul trimestru şi de 182.922 lei în al doilea trimestru, ceea ce înseamnă că per total semestru este vorba despre 190.000 lei. Ca termen de comparaţie, în primul semestru al anului trecut valoarea capitalurilor sociale ale celor 36 de firme care au cerut dizolvare voluntară era de 19.495 lei, la care se mai adaugă încă 35.509 lei pentru alte 52 de firme care au procedat la fel în al doilea semestru al lui 2008. Ca domenii puternic afectate se poate observa că serviciile şi comerţul au cea mai mare incidenţă de astfel de cazuri. Astfel, 285 de firme din servicii şi 54 din comerţ au fost dizolvate de la începutul acestui an, în timp ce, în aceeaşi situaţie s-au aflat doar 32 de unităţi cu obiect de activitate producţie industrială, 10 din construcţii şi 8 din agricultură.
Mult mai accentuată este tendinţa de creştere în ceea ce priveşte întreruperile temporare de activitate - în primul trimestru au fost înregistrate 36 de cazuri, iar în al doilea, 959 de cazuri, adică o creştere de aproape 27 de ori - trend păstrat şi pentru valorile totale de capital social. De exemplu, în trimestrul I cele 36 de firme intrate în "pauză prelungită" aveau însumat capitaluri de aproape 22.000 lei, iar în II de 702.025 lei, adică de 32 de ori mai mare. Ca şi în cazul dizolvărilor, cele mai multe firme cu întrerupere temporară de activitate au ca obiect de activitate servicii (565 unităţi) şi comerţ (273 unităţi), în timp ce 75 de societăţi din domeniul producţie industrială şi-au întrerupt activitatea, 47 din construcţii şi doar 35 din agricultură.
Doar 5 firme din agricultură au intrat în insolvenţă ori faliment
În ceea ce priveşte menţiunile la ORC Brăila legate de prevederile Legii 85/2006 a insolvenţei şi falimentului, se observă că numărul firmelor intrate de la începutul anului sub incidenţa acestui act normativ este mai mic decât în perioada similară din 2008, tendinţă păstrată şi ca valori de capital social. Astfel au intrat în acest an în procedură de insolvenţă 71 de firme însumând capitaluri sociale de aproape 1,5 milioane lei, în timp ce anul trecut, la finele lunii iunie, erau înregistrate 90 de cazuri cu 2,2 milioane lei valori de capital social. De asemenea, pentru faliment, numărul de cazuri din acest an este de 108 societăţi însumând capitaluri sociale de aproape 800.000 lei, iar în perioada similară a lui 2008 erau 152 de unităţi cu 930.000 lei capitaluri sociale. O defalcare pe domenii de activitate reliefează totuşi că alături de comerţ şi servicii, un alt domeniu sensibil este şi producţia industrială. Din totalul de 179 firme sub incidenţa Legii 85/2006, 78 au ca obiect de activitate serviciile, 48 comerţul, 39 producţia industrială, în timp ce doar 9 firme din construcţii au capotat în primul semestru şi 5 unităţi din domeniul agricultură.
"Din fericire, economia locală nu a cunoscut o dezvoltare monoindustrială"
Preşedintele executiv al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ioan Chiriacescu, este de părere că, de fapt, întreprinzătorii vor să scape de fiscalitatea ridicată aplicabilă în cazul persoanelor juridice. De asemeneam, sursa citată a punctat că ar fi de aşteptat o creştere a numărului de cazuri de insolvenţă şi faliment spre finalul acestui an.
"Se poate observa foarte clar faptul că motivele care au generat această evoluţie sunt, pe de o parte criza, dar mai ales aplicarea impozitului forfetar. Practic, întreprinzătorii au preferat să nu ajungă la lichidarea firmei ci să treacă în partea cealaltă în sfera persoanelor fizice, cu precădere întreprinderi individuale. În acest sector, fiscalitatea este mult mai blândă comparativ cu societăţile comerciale. În ceea ce priveşte cazurile de insolvenţă şi faliment cred că unda de şoc nu a atins maximul de potenţial în mediul de afaceri local, de aceea este posibil ca abia spre finele anului să asistăm la o creştere a cazurilor de societăţi intrate sub incidenta Legii 85/2006 a insolvenţei. Din fericire, economia locală nu a cunoscut o dezvoltare monoindustrială, aşa cum este cazul altor judeţe, unde căderea celui mai mare întreprinzător atrage după sine prăbuşirea întregii pieţe", a spus Chiriacescu. De asemenea, sursa citată a adăugat că în contextul globalizării, vom asista la relocarea unor întregi ramuri economice către zone unde costurile de producţie sunt mai mici.
Specialiştii ORC Brăila susţin că o altă explicaţie a numărului mare de firme dizolvate voluntar sau care au notificat întreruperea temporară ar fi şi aceea că erau societăţi care oricum nu aveau activitate. Aplicarea impozitului forfetar i-a determinat pe asociaţi să le închidă, chiar şi temporar, pentru a evita plata sumei minime cuvenite bugetului de stat.
Peste 5.000 de întreprinzători - persoane fizice
Dacă de la începutul anului au notificat Registrul comerţului 385 de întreprinzători cu privire la decizia de dizolvare voluntară, în aceeaşi perioadă au luat fiinţă 627 de întreprinzători în regim de persoană fizică (Persoană Fizică Autorizată - PFA, Întreprindere Individuală - ÎI, Întreprindere Familială - ÎF, Persoană Fizică - PF, Asociaţia Familială - AF). Cele mai multe astfel de înregistrări au avut loc în a doua jumătate a semestrului I, când 352 de noi intrări au fost consemnate la ORC Brăila. La finele anului trecut, în baza de date a ORC Brăila figurau 4.471 de întreprinzători persoane fizice. Ca regim fiscal, în această zonă se percepe 16% din total venituri.
Economia judeţului în statistici
Iată valorile pentru câţiva dintre indicatorii importanţi raportaţi de către Direcţia Generală de Statistică Brăila:
* De la începutul anului, în mod constant, valoarea totală a importurilor a fost depăşită de cea a exporturilor. În luna martie, exporturile de mărfuri au înregistrat 11,5 milioane euro, devansând importurile cu 2,09 milioane euro.
* Efectivul salariaţilor la finele lunii mai era de 77.740 persoane, cu 2.300 mai mic decât în ianuarie 2009 când erau înregistrate 80.041 persoane.
* Numărul şomerilor înregistraţi la finele aceleiaşi perioade era de 7.864 persoane, majoritatea bărbaţi, cu 1.350 mai mult decât la începutul anului.
* Rata şomajului era de 5,7%, cu un punct procentual mai mare decât în ianuarie.
* Câştigul salarial mediu net s-a menţinut relativ constant, la finele lunii mai fiind de 1.168 lei/persoană.
* La finele primului trimestru al anului erau aproape 80.000 de pensionari cu o pensie medie de 651 lei/persoană.
