* potrivit presei vremii, în dimineața zilei de 16 martie 1893, clădirea Teatrului Rally, care adăpostea, pe lângă teatru, un club, un hotel și vreo 11 magazine, a ars din temelii, pagubele înregistrate fiind de peste 2 milioane de lei * din păcate, clădirea era asigurată pentru mult mai puțin * ca să o poată repara, frații Rally s-au împrumutat de la marele magnat și filantrop Dumitru Ionescu, viitorul primar al Brăilei * cum împrumutul nu a mai putut fi restituit, în anul 1900, Teatrul Rally a intrat în proprietatea lui Dumitru Ionescu, care îl va lăsa, prin testament, Primăriei Muncipiului Brăila * declarată monument istoric, clădirea Teatrului „Maria Filotti” a fost inaugurată în anul 1864, de armatorul grec Rally
Inaugurat încă din anul 1864, pe locul unui fost han care, la rândul său, arsese din temelii (în anul 1859), Hotelul Rally a fost cuprins de flăcări pe 16 martie 1893. Intervenția pompierilor nu a putut salva mai nimic, astfel că proprietarii, frații Rally își vor vedea agoniseala făcută scrum. Din presa vremii reiese că organizarea stingerii incendiului a fost una defectuoasă, că erau pompieri puțini și că la mijloc ar fi fost o mână criminală. Cazul a fost instrumentat de către procurorul Caracaș. Redăm mai jos articolul din ziarul „Lupta”, din 18 martie 1893 (aflat în colecția Valerică Butoi), reprodus de Muzeul Brăilei „Carol I” (păstrând limbajul de acum 130 de ani):
„Incendiul din Brăila. Arderea teatrului, clubului și hotelului Rally
Marți dimineață, între orele 4.00 - 5.00, un îngrozitor incendiu a izbucnit în orașul nostru, consumând până în temelie Casa Rally, proprietate a domnului Demosthene Rally, împreună cu theatrul, clubul și magazinurile de jos, în număr de 11. Pagubele sunt enorme, se evaluează la peste 2 milioane lei. Focul, se zice, a început din etajul I, de la o lampă uitată aprinsă în Clubul Moderna, comunicându-se (extinzându-se - n.r.) cu repeziciune la o scară secretă (?) ce duce la loja Masonă, situată lângă scena theatrului. Dacă pompierii soseau în acest moment și dispuneau de soldați, instrumente și apă, desigur, era (avea - n.r.) să fie scăpată aripa dreaptă a clădirii și clubul. Dar, ca la noi la nimeni, căci, într-un oraș ca Brăila, cu 50.000 de locuitori, întreb pe dl. ministru de Răsboi dacă e suficientă o singură secție de pompieri, cu 50 de oameni, dintre care mai mult de jumătate sunt recruți. Vina nu trebuie atribuită pompierilor locali. Ei, împreună cu toată Garnizoana, și-au făcut conștiincios datoria. Răul provine de la cei de sus. Ar trebui ca cei în drept să se îngrijească să avem apă, instrumente suficiente și pompieri exersați (instruiți - n.r.) și în proporție cu cerințele orașului, pentru ca averea cetățenilor în parte să le fie asigurată. Astfel, marea clădire cu 3 etaje, ce ocupa pe Strada Sfinții Arhangheli 44 de metri și pe Strada Regală 28 de metri, nu este acum decât o ruină cu patru pereți groși și înalți, având drept acoperiș cerul. Clădirea este prea puțin asigurată comparativ cu dauna cauzată. Este asigurată pentru 680.000 de lei. Sperăm cel puțin că societatea de asigurare „Dacia” își va face datoria. Circulă sgomotul (zvonul - n.r.) că focul ar fi fost pus. Domnul procuror Caracaș instruiește (instrumentează - n.r.) cazul”.
Teatrul Rally - emblemă a Brăilei cosmopolite
Datând din jurul anilor 1840, clădirea inițială a viitorului Teatru Rally, de la Brăila - proprietatea armatorului grec Ianache Rally - a avut destinația de han. După ce a ars într-un incendiu, în anul 1859, clădirea, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Inaugurarea Teatrului Rally de la Brăila a avut loc în anul 1864. Potrivit documentelor vremii, Adelina Patti (soprană de origine spaniolă, considerată cea mai mare cântăreață de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea) susține în Sala Rally șase reprezentații succesive, în 1867. Cecilia Ștefănescu-Goangă, nepoata lui Ianache Rally și mama renumitului bariton Petre Ștefănescu Goangă, a concertat, de asemenea, la Teatrul Rally, alături de personalități marcante ale artei europene din secolul XIX: Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin și George Enescu. Tot aici au susținut reprezentanții trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache și Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
După spectacolul dat în onoarea Maiestății Sale, Domnitorul Carol, din anul 1878 teatrul brăilean va purta și denumirea de Teatru Regal. Hariclea Darclée debutează aici în anul 1881. Mai târziu, proprietarii George și Demosthene Rally decid să modifice clădirea, se pare, împrumutând bani, cu ipotecă pe clădire, de la Dumitru Ionescu (afacerist de succes, președinte al Consiliului Județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910, unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului, alături de Nedelcu și Ana P.Chercea).
Lucrările s-au finalizat în anul 1895 (la doi ani de la marele incendiu din 16 martie 1893) și, pe data de 11 decembrie același an, s-a făcut inaugurarea. George și Demosthene Rally nu au putut însă restitui împrumutul, astfel încât, pe 22 februarie 1900, proprietar al mărețului Teatru Rally devine Dumitru Ionescu. În aceeași clădire, pe lângă teatru, au mai funcționat, la acea vreme, Hotelul Princiar, Clubul Regal, localul Monopol, cafeneaua Ciolacu-Crișan, florăria Wiscocil, frizeria Figaro, Tipografia Ethnos-Leonidas Kostomiris, Bertrand - blănării și pălării, Librăria Cartea Rusă (mai târziu „Librăria Noastră”).
Interesant este faptul că Dumitru Ionescu cedează prin testament clădirea către Primăria Municipiului Brăila, astfel că, după moartea sa, la 19 mai 1919, Teatrul Dumitru Ionescu devine Teatrul Comunal. Testamentul datat noiembrie 1910 se încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate și adevăr și mai presus aplicațiunea la muncă neîntreruptă și cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulțumire în viața mea. Milă către cei nenorociți și suferinzi și dragoste desăvârșită către religie și neam.”
Din anul 1954, teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar din 1969 primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905, în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea Teatrului „Maria Filotti” din Brăila este inclusă în patrimoniul UNESCO.
