• investiția a fost aprobată în cadrul ședinței ordinare de Consiliu Local Municipal de luna trecută, gardul ce înconjoară Grădina Publică fiind într-o vizibilă stare de degradare • suma de 1,3 milioane lei i s-a părut exorbitantă consilierului liberal Constantin Sîrbu, având în vedere că este vorba de o reabilitare, lungimea gardului fiind de circa 458 metri • în replică, primarul Dragomir i-a atras atenția consilierului că lucrarea are un grad foarte mare de complexitate, aspect pe care l-ar fi putut afla dacă participa la comisiile de specialitate
Gardul ce înconjoară Grădina Mare (sau Grădina Publică) va fi reabilitat, Primăria alocând în acest sens o sumă de peste 1,3 milioane lei (cu TVA). Investiția a fost aprobată în ședința ordinară de Consiliul Local Municipal de luna trecută, obiectivul general al proiectului fiind acela de a aduce gardul “cât mai aproape de forma lui inițială, astfel încât să poată să-și recapete estetica inițială, dar și proprietățile structurale în zonele unde acesta este degradat sau înclinat”. Durata de realizare a investiției va fi de 12 luni, din care două luni pentru realizarea serviciilor de proiectare și 10 luni pentru execuția lucrărilor.
Gardul care înconjoară parcul pe Strada Grădinii Publice, Strada Golești și Strada Vadul Schelei are o lungime de 457,83 m, iar starea de degradare este ușor de observat. Așa cum se precizează în Documentația de Avizare a Lucrărilor de Investiții (DALI), realizată de o firmă din Suceava – Tim Comp Solutions, în zona străzii Vadul Schelei gardul este vizibil înclinat, iar în zonele unde nu poate fi refăcut se recomandă demolarea structurii existente și refacerea acesteia.
Constantin Sîrbu (PNL): “Suma de 1,3 milioane lei mi se pare exorbitantă”
În cadrul ședinței, înainte de supunerea la vot a proiectului de hotărâre, consilierul local Constantin Sîrbu (PNL) s-a arătat surprins de costurile la care se ridică reabilitarea gardului ce înconjoară Grădina Mare, afirmând că suma de 1,3 milioane lei este “exorbitantă”.
“Această documentație (n.r. – DALI și indicatorii tehnico-economici) respectă probabil niște ordine, legi, hotărâri… Dar am făcut o artimetică simplă. Am luat costul și l-am împărțit la numărul de metri liniari. Și rezultă 30 de milioane (n.r. - lei vechi) pe metru liniar, adică undeva la 3 milioane 10 cm. E vorba e o reabilitare totuși. Suma mi se pare exorbitantă! Nu știu cum au ajuns ei la suma asta. Dacă făceam unul nou, un gard nou, probabil că nu costa atât de mult. Înțeleg normativele, știu că dumneavoastră, administrația, nu sunteți cu nimic vinovată, dar totuși ar trebui pus un semn de întrebare aici. Toată lumea și-a făcut probabil un gard sau unii dintre noi știm cam cât costă. Nu poți să dai reabilitare. Ce înseamnă reabilitare? O tencuială, o îndreptare, o văruire, o vopsea, să coste 3.000 lei noi pe un metru liniar!”, a spus consilierul liberal Constantin Sîrbu.
În replică, primarul Marian Dragomir i-a spus liberalului că aceste întrebări ar fi trebuit ridicate în ședința de comisie în care s-a dezbătut proiectul, iar atunci ar fi fost lămuriri de la specialiști.
“Având în vedere faptul că suntem în Centrul istoric și este un gard cu un specific aparte, care este în pericol de prăbușire pe o foarte mare suprafață, vi s-ar fi răspuns în acest sens. Având în vedere că o mare parte din gard și mă refer la cel care privește fațada principală, intrarea în Grădina Mare, care are elemente de design metalice care trebuie recondiționate, păstrându-se caracterul istoric al acestui gard, cu siguranță cei care sunt de specialitate și care trebuie să fie în mod obligatoriu autorizați de Ministerul Culturii și Cultelor, arhitecți autorizați, v-ar fi răspuns”, a spus Dragomir.
Mai mult, primarul a ținut să precizeze că “societățile de construcții ale membrilor PNL” sunt libere să participe la licitația publică ce va fi organizată și să vină cu o ofertă sub pragul de 1,3 milioane lei.
“Societățile de construcții ale membrilor PNL vor putea participa la această licitație publică în sistemul electronic de achiziții publice și oferta cel mai ieftin preț pe metru pătrat și vor câștiga cu siguranță licitația, având în vedere că în România licitațiile sunt câștigate de cei care oferă prețul cel mai scăzut în condițiile tehnice ale caietului de sarcini, obligatoriu cu avizul Ministerul Culturii șI Cultelor”, a susținut Dragomir.
Grădina Mare – scurt istoric
Cu o suprafață de 41.655 m, Grădina Mare a fost planificată și realizată încă de la înființarea orașului, fiind situată pe o parte a perimetrului cetății turcești. Cel care s-a ocupat de grădină a fost primarul Constantin Hepites, aceasta datând din anul 1833. Tot Hepites i-a acordat și prima denumire, de Grădina Belvedere, datorită priveliștii minunate spre Dunăre. Din 17 mai 1864, grădina și-a schimbat numele în Parcul Alexandru Ioan Cuza, tot atunci amenajându-se și un loc permanent pentru o fanfară care să cânte săptămânal.
În anul 1895, în grădină este construit Castelul de Apă, unde mai târziu, după aproape 100 de ani, s-a amenajat, pe o platflormă rotativă montată în fostul bazin de apă, un restaurant cu numele de “Castelul”. Din 1929, sunt construite chioșcul cu muzica și restaurantul Cazino. Acest restaurant a fost desființat în 1984 și transformat în Secție de Etnografie a Muzeului Brăila. Alături de această secție se află Casa Memorială Panait Istrati, inaugurată tot în 1984. Dincolo de aleile cu flori și statui, în Grădina Mare există ceasul floral, unic în țară, iar în fața acestuia se află o fântână arteziană ce datează din 1914.
În parc sunt amplasate busturile a trei scriitori naționali: Mihai Eminescu, Mihail Savodeanu și Panait Istrati. Intrarea în parc este străjuită de către casa Thuringer, în care a locuit Panait Istrati în copilăria sa, mama lui lucrând ca menajeră la familia respectivă.
