Brăila e judeţul care, în ultimii 10 ani, a accesat zeci de proiecte pentru romi, invocând, cu simţ de răspundere, indicatori dintre cei mai pretenţioşi în acest domeniu: oferim locuri de muncă pentru "X" romi, asigurăm sustenabilitatea prin integrarea romilor pe piaţa muncii, conferim valoare tradiţiilor locale...Vorbim aici despre proiecte implementate din fonduri europene sau structurale nerambursabile, ce aveau ca autoritate contractantă fie Prefectura şi Consiliul Judeţean, fie consiliile locale din judeţ.
Numai că, în cadrul unei şedinţe a Grupului Mixt de Lucru de la Prefectură, însuşi reprezentantul romilor de la nivelul Prefecturii, Săndel Grosu, a pus cărţile pe masă şi, cu o nonşalanţă uimitoare, a prezentat audienţei - vreo sută de reprezentanţi ai romilor, directori şi funcţionari publici ai statului din instituţiile publice judeţene, dar şi subprefectul Marius Ţiripa - "exemple de bune practici ratate".
De fapt, Săndel Grosu a arătat că singurele două mari proiecte accesate pentru romi, la capitolul "Ocupare şi Antreprenoriat", au eşuat: "Este vorba despre Brutăria de la Grădiştea, care n-a mai mers după primele şarje de pâine, cică românii n-au vrut să mănânce pâine făcută de romi, dar şi despre Atelierul de Tâmplărie Termopan de la Făurei, care nu mai e funcţional, din motive care, personal, îmi scapă", a declarat Săndel Grosu.
Întrebat de reporterul nostru dacă există şi exemple pozitive, Grosu a replicat, parcă dându-şi cu stângu -n dreptu : "Nu, la nivel de Brăila, toate proiectele au eşuat!".
De menţionat că se vorbea despre proiecte mari, implementate de autorităţi publice locale, care au şi cofinanţare din bani publici, nu despre acelea pentru resurse umane, scrise şi duse la bun sfârşit de organizaţii eligibile independente.
Proiectele ce ne pun pe lista neagră
Despre proiectul de la Grădiştea, publicaţia noastră a mai relatat, chiar şi în perioada în care a fost accesat de Consiliul Local. Iniţial, proiectul a luat naştere ca o activitate generatoare de venituri şi pentru îmbunătăţirea situaţiei a 400 de romi din comună: deschiderea unei brutării tradiţionale, care să asigure locuri de muncă pentru măcar cinci ani pentru cel puţin 10 romi. Proiectul, de 48.000 Euro, a fost câştigat pe PHARE 2002, program închis acum, dar în octombrie 2005, imediat ce brutăria a început să funcţioneze, pâinea era ba sărată, ba crudă, ba arsă. "Ba eu ştiu că românii n-au vrut să cumpere pâinea făcută de romi", a spus Săndel Grosu. Cert este că, potrivit administraţiei din Grădiştea, romii n-au reuşit să vândă decât vreo mie de pâini, însă din bani n-au cumpărat materie primă, ci au plătit salarii.
Următoarele cuptoare, tot mai mici, n-au mai fost "de mâncat", iar angajaţii, chiar 10 romi şi-au luat tălpăşiţa care-ncotr-o fiindcă n-au mai fost bani de salarii. Monitorii UE au verificat atunci modul de implementare a proiectului şi au aplicat corecţii Consiliului Local Gradiştea, astfel încât, dacă tot au dat banii europeni înapoi, reprezentanţii comunităţii au şi preluat brutăria, dar au angajat profesionişti.
"Am aflat că acum merge brutăria, însă nu mai are aceleaşi condiţii, nu mai e proiect european, ci investiţie locală, în condiţiile în care Primăria a preluat-o, a plătit pentru ea", a mai spus Grosu.
Profitul Brutăriei Tradiţionale ar fi trebuit reinvestit în educaţia spoitorilor din localitate, combaterea analfabetismului. N-a fost să fie!
Romii au plecat în căutarea unui salariu mai bun
La 17 octombrie 2005 a avut loc inaugurarea cu mare fast a brutăriei, 48.000 de Euro a fost contribuţia UE şi 4.000 de Euro, cofinanţarea Consiliului Local Gradiştea. Atunci, Consiliul Judeţean doar a asigurat supravegherea proiectului.
Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi (CRCR) din Cluj a fost organizaţia care a asigurat asistenţa tehnică şi a arătat că "obiectivul principal era dezvoltarea activităţii generatoare de venituri pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor din Gradiştea". Brutăria s-a deschis într-un spaţiu asigurat de Primărie, au fost calificaţi 20 de tineri romi în meseria de brutar-patiser, 12 au şi fost angajaţi. A fost cumpărată şi o autospecială pentru transport, dar şoferul, tot rom, a plecat la scurt timp din ţară fiindcă nu-i ajungea salariul să-şi crească odraslele.
"Şoferul autospecialei cu care se făcea distribuţia a plecat în Italia. Am încercat să dăm pâinea prin Şuţu, Gradiştea, Ibrianu, dar nu prea am reuşit. Toată pâinea de aici vine de la Râmnicu Sărat. 11 romi mai lucrau la brutărie. Au fost şi câteva tranşe mai proaste de pâine. Am zis că n-ar fi rău să încercăm să facem covrigi, dar dacă nici romii nu se prea înţeleg... Nici nu poate fi vorba de amortizarea investiţiei. Proiectul ne obliga să funcţionăm măcar doi ani. Noi n-am funcţionat nici măcar un an", a declarat Petrică Andrei, primarul comunei Gradiştea.
Atunci, şi preşedintele ARGIL, asociaţia înfiinţată să administreze brutăria, Constantin Bran, era nemulţumit, mai ales fiindcă rămăsese fără serviciu: "Nu avem desfacere la pâine. Nu o cumpară nimeni fiindcă-i de la noi. Aşa zic: «că-i de la romi». Simt refuzul în faţă. N-aveam profit, aveam datorii chiar de 16 milioane de lei, că am luat nişte faină şi n-am plătit-o...".
Managerul proiectului ratat de la Făurei, actualul primar
Al doilea proiect declarat "ratat" de către Săndel Grosu, reprezentantul romilor la nivel de Prefectură, este acela prin care a fost realizat un Atelier de Tâmplărie Termopan la Făurei, cu peste 45.000 Euro contribuţie UE prin PNUD, proiect implementat de CL Făurei, în care manager a fost chiar Ionel Voinea, primarul oraşului, pe atunci viceprimar. Câştigat în 2005 şi implementat în 2006, proiectul a fost pus pe picioare, cu o contribuţie în natură a autorităţii locale, hala şi terenul, dar s-a sfârşit înainte de perioada de sustenabilitate. Asociaţia care a preluat atelierul, formată din 10 romi, Partener Rom, ar fi trebuit să se transforme în societate comercială, dar n-a făcut-o nici în ziua de astăzi.
"Mai sunt doi romi acolo, care mai trec pe la atelier, dar ei nu pot să-şi desfăşoare activitatea din cauza pieţei libere. Concurează cu piaţa din zonă şi e foarte greu. Primele două contracte au fost cu liceul de la Făurei şi Casa de Cultură, dar apoi n-au mai avut contracte. Atelierul e pe picioare, UE nu ne-a cerut corecţia bugetară încă, dar încă avem dotarea acolo, n-am respectat perioada de sustenabilitate. Chiar eu am fost manager de proiect, eram viceprimar atunci, dar eu am făcut ultimele două rapoarte de audit şi ştiu că erau la un moment dat opt angajaţi. Acum...mai sunt cei doi, dar nici ei nu sunt constituiţi în societate comercială, aşa că nu ştiu în baza a ce lucrează. Practic, pe ei i-a terminat concurenţa", ne-a declarat Ionel Voinea, primarul oraşului Făurei. Vom reveni.
