Reabilitarea termica a tuturor blocurilor din municipiu pe varianta maxima de lucrari posibile se ridica la circa 340 milioane de euro, ceea ce inseamna, la un numar de aproximativ 51.000 de apartamente, un cost unitar per locuinta de circa 9.000 euro. Proprietarii interesati de astfel de lucrari trebuie sa stie ca, potrivit unui program national, din intreaga suma doar o treime revine asociatiei de proprietari. Astfel, din cei 9.000 euro, partea ce revine proprietarului este de circa 3.000 euro, restul fiind subventionat de guvern si municipalitate. Din nefericire, procedurile accesarii acestor fonduri sint birocratice. Mai mult, presupune ca toti membrii asociatiei sa intre in joc, iar cum de cele mai multe ori se gaseste un "Gica contra" care se opune proiectului din varii motive, foarte putine asociatii s-au interesat de acest program. Varianta la indemina proprietarilor care vor sa-si diminueze pierderile de caldura din apartament este sa-si faca singuri lucrarile, fara implicarea asociatiei, sau sa apeleze la firme de profil. In principal, cei mai multi aleg doar setul de lucrari constind in termoizolarea fatadei blocului in dreptul propriului apartament, costurile aferente fiind, in medie, de circa 95 lei/metru patrat. Chiar daca pretul este pentru multi destul de piperat, rezultatul imediat este vizibil: reducerea pierderilor de caldura si, in consecinta, a cheltuielilor cu incalzirea pe timp de iarna. Studii in acest sens indica diminuarea facturii la incalzire cu peste 30 la suta.
Reabilitarea pe solutia full-options a tuturor blocurilor din municipiu: 340 milioane de euro
Un studiu recent al Institutului de Proiectari si Studii Energetice (ISPE) Bucuresti reliefeaza ca, la nivel local, fondul locativ are o vechime de 30-40 de ani si ca se inregistreaza pierderi de caldura din apartamente. Mai mult, se subliniaza necesitatea realizarii lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor si se fac si estimari de costuri in acest sens. Astfel, potrivit ISPE, pentru reabilitarea termica a fondului locativ la nivel local, varianta full-options (cea care include anveloparea cladirilor - fatade terase, timplarie exterioara, instalatii interioare si contorizare individuala), ar fi necesare investitii de aproape 1,2 miliarde de lei, adica aproximativ 340 milioane de euro. Potrivit unui program national de reabilitare termica a blocurilor, din aceasta suma, efortul asociatiei de proprietari ar fi o treime, adica un pic peste 100 milioane euro, diferenta fiind suportata, in cadrul aceluiasi program, in cote egale, de la bugetul local si de la Guvern. La cele 100 de milioane de euro ce revin AP-urilor se adauga inca alte 34,7 milioane euro necesare pentru reabilitarea instalatiilor interioare in blocuri inclusiv contorizarea la nivel de apartament. Pornind de la statistica potrivit careia in municipiu exista circa 51.000 apartamente, un calcul simplu indica faptul ca pentru un apartament costul reabilitarii in varianta full-option se ridica la 9.000 euro, din care circa 6.000 euro reprezinta subventia de la Guvern si municipalitate. Concret, masurile de reabilitare aplicabile in cazul proprietatilor comune sint: termoizolarea peretilor exteriori, a conductelor, inlocuirea armaturilor care genereaza pierderi si termoizolarea planseului peste subsol, precum si transformarea terasei in sarpanta si contorizarea utilitatilor termice. Pentru elementele aflate in proprietate individuala, masurile de reabilitare termica aplicabile sint etansarea usilor si a ferestrelor, contorizarea consumurilor individuale de apa calda, modernizarea corpurilor de incalzire si a instalatiei de distribuire a apei calde de consum si montarea de repartitoare de consum pentru elementele de incalzire.
Mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile pentru accesarea programului de reabilitare termica
Costul estimat pentru un apartament privind realizarea unei reabilitari termice este de circa 9.000 euro, si doar citeva asociatii de prorietari din municipiu au sesizat oportunitatea de a realiza reabilitarea termica a condominiurilor in conditiile in care Executivul subventioneaza cu 67% astfel de lucrari. Potrivit celor mai recente informatii prezentate de municipalitate, doar circa 30 de asociatii de proprietari, dintre cele circa 800 inregistrate in oras, au depus cereri in acest sens. De mentionat este ca mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile, cel putin din punct de vedere al vechimii constructiilor, pentru a accesa programul de reabilitare. Intrebat cite dintre cladirile din Braila ar trebui reabilitate termic prin acest program, primarul Constantin Cibu ne-a declarat ca este vorba de foarte multe imobile, situate atit in zona centrala a orasului, cit si in cartierele marginase, fara a prezenta insa date concrete: "In Braila avem foarte multe imobile, blocuri, construite in perioada 1950 - 1985. E vorba de blocurile din zona centrala, din Hipodrom, Vidin, citeva prin Radu Negru si Viziru... Avem foarte multe construite inainte de '85. Toate acestea necesita reabilitare termica, pentru a se reduce costurile la intretinere. Ideea guvernului este foarte buna si este spre binele proprietarilor". In ciuda acestor afirmatii, mai multe asociatii de proprietari s-au plins in ultimul timp ca atunci cind au mers la Primarie sa se intereseze de acest program li s-a spus ca degeaba fac astfel de demersuri intrucit municipalitatea nu ar avea bani sa-si sustina cota ce-i revine din cheltuielile de reabilitare. De cealalta parte, edilul sef Constantin Cibu a contrazis afirmatiile petentilor, subliniind ca banii sint prevazuti in bugetul local. "La mine nu a ajuns nici o asociatie de proprietari, ci doar cereri individuale ale unor proprietari de apartamente. Ei bine, municipalitatea nu poate aproba aceste cereri pentru ca legea spune ca trebuie sa vina din partea intregii asociatii, cu proiect cu tot si asa ceva nu am primit pina acum. In momentul in care vom primi, vom si face toate demersurile pentru accesarea fondurilor din Programul national de reabilitare a imobilelor pentru ca sint pregatiti bani pentru asa ceva", a spus Cibu.
Termoizolarea unei fatade - intre 80 si 120 lei/mp
Brailenii care nu au mai apelat la programul national de reabilitare si-au indreptat atentia catre firmele de constructii care ofera servicii de termoizolare a blocului. Ofertele financiare ale acestora se situeaza intre 80 si chiar 120 de lei pentru fiecare metru patrat reabilitat, cu mentiunea ca pretul include si materialele folosite, plus manopera. Variatiile la capitolul financiar oscileaza in functie de complexitatea lucrarii si de etajul la care sint necesare interventiile. De exemplu, in cazul proprietarilor de apartamente din blocul F2 din cartierul Obor, costurile reabilitarii numai pentru fatada de la strada sint de 80 lei/mp, ceea ce la un apartament cu 2 camere inseamna circa 700 euro, iar pentru 3 camere circa 800 euro. Tariful practicat se schimba insa atunci cind comanda este pentru un singur apartament situat la un etaj superior. Costurile in astfel de cazuri pot chiar atinge sau depasi pragul de 120 lei/mp. In orice caz, firmele de constructii sint dispuse sa negocieze pretul in cazul in care toti proprietarii sint de acord sa-si izoleze termic peretii exteriori. O alta varianta de lucru utilizata in cazul blocurilor cu mai mult de 4 etaje este folosirea alpinistilor utilitari care contra unei manopere de 30 - 40 lei/mp si cu materialul clientului accepta sa execute lucrarile de termoizolare suspendati in fringhii.
In caseta
Ce inseamna reabilitare termica?
Programul de reabilitare termica este initiat de Ministerul Transporturilor si Locuintelor in colaborare cu autoritatile locale, care ofera un sprijin financiar de 76% pentru executia lucrarilor proprietarilor care doresc sa mareasca performanta energetica a blocurilor de locuinte, condominii realizate in perioada 1950 - 1990. Bugetul alocat acestui program este de 1.187 milioane euro. Reabilitarea termica inseamna cresterea performantei energetice a cladirilor prin aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori, plansee, peste subsol si pe terase, precum si prin modernizarea instalatiilor de incalzire si prepararea apei calde de consum, inlocuirea ferestrelor si usilor cu altele mai performante energetic. Masurile de reabilitare termica urmaresc imbunatatirea confortului termic in locuinte si totodata reducerea consumurilor energetice ale cladirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune contorizarea individuala a energiei termice pentru incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum.
In Braila, peste 2.000 de proprietari de apartamente au demarat lucrari de contorizare la nivel de apartament. Pentru fiecare apartament unde s-a realizat deja contorizarea a fost montat pe casa scarii un gigacalorimetru pentru fiecare apartament contorizat, sistem ce permite, in cazul in care un proprietar contorizat astfel nu plateste intretinerea, ca asociatia sa inchida caldura in apartamentul respectiv fara a mai fi nevoie sa intre in casa proprietarului. Ca avantaje, important de mentionat este ca fiecare familie isi poate regla consumul de energie termica in functie de posibilitatile financiare, caloriferele fiind dotate cu robinete termostatate.
In caseta
Cum functioneaza programul?
Proprietarii blocurilor de locuinte care doresc sa beneficieze de facilitatile acestui program trebuie sa ia o decizie in consecinta in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei de Proprietari din care fac parte, cu acordul majoritatii membrilor acesteia. Pe baza deciziei luate, se face inscrierea in programul anual de reabilitare termica. Toate solicitarile se transmit, prin intermediul Consiliului Judetean, catre Ministerul Transporturilor unde are loc etapa de fundamentare si aprobare a programelor anuale. Etapa urmatoare este semnarea unei conventii intre primari si asociatiile de proprietari incluse in program, dupa care, un auditor energetic pentru cladiri realizeaza o expertizare energetica a cladirii si emite un certificat de performanta energetica a cladirii, propune masurile de reabilitare termica ce pot fi luate, estimeaza economia de energie asociata cu fiecare masura in parte si estimeaza costurile aferente implementarii. Dupa emiterea certificatului de urbanism necesar pentru efectuarea lucrarilor convenite, se trece la elaborarea unui studiu de fezabilitate si efectuarea unei expertize tehnice a structurii de resistenta a cladirii vizate de lucrarile de reabilitare. Imediat ce AP solicitant aproba indicatorii tehnico-economici, se trece la proiectarea lucrarilor propriu-zise si emiterea autorizatiei de constructii, pentru ca finalitatea sa fie receptia lucrarilor finantate 33% de AP, 34% din bugetul Ministerului Transporturilor si 33% de la bugetul local.
Un studiu energetic demostreaza ca pierderile de energie termica intr-un bloc care nu are nicio protectie termica sint de circa 60%, din care 15% prin acoperis, 20% prin peretii exteriori, 5% prin subsol si 20% prin usi si ferestre. In aceste conditii, efectul imediat al realizarii unei variante complete de reabilitare termica este scaderea la jumatate a costurilor legate cu energia termica.
Reabilitarea pe solutia full-options a tuturor blocurilor din municipiu: 340 milioane de euro
Un studiu recent al Institutului de Proiectari si Studii Energetice (ISPE) Bucuresti reliefeaza ca, la nivel local, fondul locativ are o vechime de 30-40 de ani si ca se inregistreaza pierderi de caldura din apartamente. Mai mult, se subliniaza necesitatea realizarii lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor si se fac si estimari de costuri in acest sens. Astfel, potrivit ISPE, pentru reabilitarea termica a fondului locativ la nivel local, varianta full-options (cea care include anveloparea cladirilor - fatade terase, timplarie exterioara, instalatii interioare si contorizare individuala), ar fi necesare investitii de aproape 1,2 miliarde de lei, adica aproximativ 340 milioane de euro. Potrivit unui program national de reabilitare termica a blocurilor, din aceasta suma, efortul asociatiei de proprietari ar fi o treime, adica un pic peste 100 milioane euro, diferenta fiind suportata, in cadrul aceluiasi program, in cote egale, de la bugetul local si de la Guvern. La cele 100 de milioane de euro ce revin AP-urilor se adauga inca alte 34,7 milioane euro necesare pentru reabilitarea instalatiilor interioare in blocuri inclusiv contorizarea la nivel de apartament. Pornind de la statistica potrivit careia in municipiu exista circa 51.000 apartamente, un calcul simplu indica faptul ca pentru un apartament costul reabilitarii in varianta full-option se ridica la 9.000 euro, din care circa 6.000 euro reprezinta subventia de la Guvern si municipalitate. Concret, masurile de reabilitare aplicabile in cazul proprietatilor comune sint: termoizolarea peretilor exteriori, a conductelor, inlocuirea armaturilor care genereaza pierderi si termoizolarea planseului peste subsol, precum si transformarea terasei in sarpanta si contorizarea utilitatilor termice. Pentru elementele aflate in proprietate individuala, masurile de reabilitare termica aplicabile sint etansarea usilor si a ferestrelor, contorizarea consumurilor individuale de apa calda, modernizarea corpurilor de incalzire si a instalatiei de distribuire a apei calde de consum si montarea de repartitoare de consum pentru elementele de incalzire.
Mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile pentru accesarea programului de reabilitare termica
Costul estimat pentru un apartament privind realizarea unei reabilitari termice este de circa 9.000 euro, si doar citeva asociatii de prorietari din municipiu au sesizat oportunitatea de a realiza reabilitarea termica a condominiurilor in conditiile in care Executivul subventioneaza cu 67% astfel de lucrari. Potrivit celor mai recente informatii prezentate de municipalitate, doar circa 30 de asociatii de proprietari, dintre cele circa 800 inregistrate in oras, au depus cereri in acest sens. De mentionat este ca mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile, cel putin din punct de vedere al vechimii constructiilor, pentru a accesa programul de reabilitare. Intrebat cite dintre cladirile din Braila ar trebui reabilitate termic prin acest program, primarul Constantin Cibu ne-a declarat ca este vorba de foarte multe imobile, situate atit in zona centrala a orasului, cit si in cartierele marginase, fara a prezenta insa date concrete: "In Braila avem foarte multe imobile, blocuri, construite in perioada 1950 - 1985. E vorba de blocurile din zona centrala, din Hipodrom, Vidin, citeva prin Radu Negru si Viziru... Avem foarte multe construite inainte de '85. Toate acestea necesita reabilitare termica, pentru a se reduce costurile la intretinere. Ideea guvernului este foarte buna si este spre binele proprietarilor". In ciuda acestor afirmatii, mai multe asociatii de proprietari s-au plins in ultimul timp ca atunci cind au mers la Primarie sa se intereseze de acest program li s-a spus ca degeaba fac astfel de demersuri intrucit municipalitatea nu ar avea bani sa-si sustina cota ce-i revine din cheltuielile de reabilitare. De cealalta parte, edilul sef Constantin Cibu a contrazis afirmatiile petentilor, subliniind ca banii sint prevazuti in bugetul local. "La mine nu a ajuns nici o asociatie de proprietari, ci doar cereri individuale ale unor proprietari de apartamente. Ei bine, municipalitatea nu poate aproba aceste cereri pentru ca legea spune ca trebuie sa vina din partea intregii asociatii, cu proiect cu tot si asa ceva nu am primit pina acum. In momentul in care vom primi, vom si face toate demersurile pentru accesarea fondurilor din Programul national de reabilitare a imobilelor pentru ca sint pregatiti bani pentru asa ceva", a spus Cibu.
Termoizolarea unei fatade - intre 80 si 120 lei/mp
Brailenii care nu au mai apelat la programul national de reabilitare si-au indreptat atentia catre firmele de constructii care ofera servicii de termoizolare a blocului. Ofertele financiare ale acestora se situeaza intre 80 si chiar 120 de lei pentru fiecare metru patrat reabilitat, cu mentiunea ca pretul include si materialele folosite, plus manopera. Variatiile la capitolul financiar oscileaza in functie de complexitatea lucrarii si de etajul la care sint necesare interventiile. De exemplu, in cazul proprietarilor de apartamente din blocul F2 din cartierul Obor, costurile reabilitarii numai pentru fatada de la strada sint de 80 lei/mp, ceea ce la un apartament cu 2 camere inseamna circa 700 euro, iar pentru 3 camere circa 800 euro. Tariful practicat se schimba insa atunci cind comanda este pentru un singur apartament situat la un etaj superior. Costurile in astfel de cazuri pot chiar atinge sau depasi pragul de 120 lei/mp. In orice caz, firmele de constructii sint dispuse sa negocieze pretul in cazul in care toti proprietarii sint de acord sa-si izoleze termic peretii exteriori. O alta varianta de lucru utilizata in cazul blocurilor cu mai mult de 4 etaje este folosirea alpinistilor utilitari care contra unei manopere de 30 - 40 lei/mp si cu materialul clientului accepta sa execute lucrarile de termoizolare suspendati in fringhii.
In caseta
Ce inseamna reabilitare termica?
Programul de reabilitare termica este initiat de Ministerul Transporturilor si Locuintelor in colaborare cu autoritatile locale, care ofera un sprijin financiar de 76% pentru executia lucrarilor proprietarilor care doresc sa mareasca performanta energetica a blocurilor de locuinte, condominii realizate in perioada 1950 - 1990. Bugetul alocat acestui program este de 1.187 milioane euro. Reabilitarea termica inseamna cresterea performantei energetice a cladirilor prin aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori, plansee, peste subsol si pe terase, precum si prin modernizarea instalatiilor de incalzire si prepararea apei calde de consum, inlocuirea ferestrelor si usilor cu altele mai performante energetic. Masurile de reabilitare termica urmaresc imbunatatirea confortului termic in locuinte si totodata reducerea consumurilor energetice ale cladirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune contorizarea individuala a energiei termice pentru incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum.
In Braila, peste 2.000 de proprietari de apartamente au demarat lucrari de contorizare la nivel de apartament. Pentru fiecare apartament unde s-a realizat deja contorizarea a fost montat pe casa scarii un gigacalorimetru pentru fiecare apartament contorizat, sistem ce permite, in cazul in care un proprietar contorizat astfel nu plateste intretinerea, ca asociatia sa inchida caldura in apartamentul respectiv fara a mai fi nevoie sa intre in casa proprietarului. Ca avantaje, important de mentionat este ca fiecare familie isi poate regla consumul de energie termica in functie de posibilitatile financiare, caloriferele fiind dotate cu robinete termostatate.
In caseta
Cum functioneaza programul?
Proprietarii blocurilor de locuinte care doresc sa beneficieze de facilitatile acestui program trebuie sa ia o decizie in consecinta in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei de Proprietari din care fac parte, cu acordul majoritatii membrilor acesteia. Pe baza deciziei luate, se face inscrierea in programul anual de reabilitare termica. Toate solicitarile se transmit, prin intermediul Consiliului Judetean, catre Ministerul Transporturilor unde are loc etapa de fundamentare si aprobare a programelor anuale. Etapa urmatoare este semnarea unei conventii intre primari si asociatiile de proprietari incluse in program, dupa care, un auditor energetic pentru cladiri realizeaza o expertizare energetica a cladirii si emite un certificat de performanta energetica a cladirii, propune masurile de reabilitare termica ce pot fi luate, estimeaza economia de energie asociata cu fiecare masura in parte si estimeaza costurile aferente implementarii. Dupa emiterea certificatului de urbanism necesar pentru efectuarea lucrarilor convenite, se trece la elaborarea unui studiu de fezabilitate si efectuarea unei expertize tehnice a structurii de resistenta a cladirii vizate de lucrarile de reabilitare. Imediat ce AP solicitant aproba indicatorii tehnico-economici, se trece la proiectarea lucrarilor propriu-zise si emiterea autorizatiei de constructii, pentru ca finalitatea sa fie receptia lucrarilor finantate 33% de AP, 34% din bugetul Ministerului Transporturilor si 33% de la bugetul local.
Un studiu energetic demostreaza ca pierderile de energie termica intr-un bloc care nu are nicio protectie termica sint de circa 60%, din care 15% prin acoperis, 20% prin peretii exteriori, 5% prin subsol si 20% prin usi si ferestre. In aceste conditii, efectul imediat al realizarii unei variante complete de reabilitare termica este scaderea la jumatate a costurilor legate cu energia termica.
