• excursia a fost organizată de Parohiile „Buna Vestire” (Greacă), „Sfânta Filofteia” - Nedelcu P. Chercea, „Sfânta Treime” - Radu Negru și Măxineni • copiii au mers în drumeție, s-au rugat, au vizitat muzeul Mănăstirii Măxineni și au participat la o agapă tradițională, pregătită de gazde
Excursie de o zi la Mănăstirea Măxineni pentru 50 de copii, în cadrul programului eparhial „Vacanța în pridvorul Bisericii”, care se derulează, în fiecare vară, în parohiile din Brăila și Galați.
Astfel, marți, 25 iulie 2023, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul al Dunării de Jos, patru mari parohii din Brăila și din județ - „Buna Vestire” (Greacă), „Sfânta Filofteia” - Nedelcu P. Chercea, „Sfânta Treime” - Radu Negru și Parohia Măxineni - au inițiat și au pus la punct o excursie pentru 50 de copii la Mănăstirea Voievodală Măxineni, ctitoria domnitorului Matei Basarab al Țării Românești.
„Activitatea face parte din programul eparhial de tabere pentru tineri „Vacanța din pridvorul Bisericii”, desfășurat în această vară în Eparhia Dunării de Jos. Copiii au fost însoțiți de preoți, de profesori de religie și de voluntari. Programul a debutat cu rugăciunea de dimineață, după care au fost vizitate biserica voievodală și muzeul Mănăstirii Măxineni. A urmat o drumeție până la râul Siret, situat în apropierea așezământului monahal”, precizează părintele Rareș Bucur, consilier eparhial.
La întoarcerea din drumeție, copiii au socializat în curtea mănăstirii, în cadrul activităților educativ-recreative, iar mai apoi au participat la o masă de obște, agapa tradițională pregătită special pentru această minunată zi de vacanță. La finele zilei, copiii și-au manifestat recunoștința pentru clipele frumoase oferite de cele patru parohii brăilene de care aparțin, mulțumindu-le, totodată, preoților parohi, dar și gazdelor, viețuitorii Mănăstirii Voievodale Măxineni, pentru ospitalitate.
Mănăstirea Voievodală Măxineni a fost ridicată între anii 1636-1637, de către voievodul Matei Basarab, domnul Țării Românești, și soția sa, Elena Doamna. Pisania de la intrarea în sfântul lăcaș, reprodusă de marele cărturar și istoric Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicată mănăstirea. Vechea biserică a Mănăstirii Voievodale Măxineni a avut un rol însemnat în apărarea țării, ea aflându-se în imediata vecinătate a Raialei Brăilei (aflată sub stăpânire otomană până la 1828) și a graniței cu Moldova. În anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, în apropierea mănăstirii s-au purtat lupte grele, iar zidurile groase s-au prăbușit la 17 februarie același an, sub loviturile artileriei inamice, care a aruncat în aer depozitul de muniții de aici. Până la Al Doilea Război Mondial, mănăstirea a devenit un loc pustiu, unde doar buruienile și sălbăticiunile mai sălășluiau.
Renașterea Mănăstirii Măxineni a început odată cu săpăturile arheologice efectuate, din anul 1976, de arheologii Muzeului Brăilei, și a continuat după anul 1990. Încă de la început, vechea ctitorie a avut, în afară de biserică, ziduri groase de incintă, casă egumenească, chilii și anexe.
La 24 iunie 1990, hramul Sfintei Mănăstiri reînvie după 73 de ani. Pentru prima dată, la Măxineni s-au auzit din nou toaca și clopotele și s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, de către ierarhul locului, Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, în prezența unui mare sobor de preoți. Tot atunci, a fost numit stareț protosinghelul Simion Victor Ovezea, „primul viețuitor” al mănăstirii după 73 de ani. Sfânta Liturghie a fost oficiată lângă ruinele sfintei mănăstiri și a marcat reînvierea vieții monahale la Brăila.
