• evenimentul va avea loc vineri, 18 septembrie, la Casa Alexiu, monument istoric de pe Strada Polonă nr. 14 • expoziția este organizată de Muzeul Brăilei „Carol I” în colaborare cu Muzeul Municipiului București • vor rosti alocuțiuni conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei, dr. Andreea Mihaela Panait, expert paleografie chirilică, dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf la Muzeul Municipiului București, curatorul expoziţiei, Dorina Gabriela Cloşcă, muzeograf la Muzeul Brăilei
Muzeul Brăilei „Carol I” şi Muzeul Municipiului București îi invită pe brăileni la vernisajul expoziției „Mesaje săpate în piatră”, eveniment care va avea loc vineri, 18 octombrie, ora 11:00, la Casa Alexiu (monument istoric) din Strada Polonă nr. 14.
Potrivit organizatorilor, expoziția tematică încearcă recuperarea memoriei urbane a unor monumente rămase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere și fotografiere a crucilor din piatră din București care nu au rol funerar, în vederea creării unei baze de date on-line disponibilă pentru cercetare, în paralel cu descifrarea inscripțiilor acelor cruci care necesită acest lucru, pentru poziționarea lor cât mai exactă în timp și spațiu.
„Expoziția este parte a proiectului „Mesaje săpate în piatră - digitizarea crucilor din piatră din București”, un proiect realizat de Muzeul Municipiului București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Patrimoniul istorico-cultural pe care îl deține Bucureștiul este unul pe cât de vast pe atât de necunoscut. Un segment al acestui patrimoniu îl reprezintă crucile din piatră, monumente care transmit în timp un mesaj. Bucureștiul deține în prezent un important număr de cruci din piatră ale căror importanță este aceea că ne transmit informații despre stilul de viață al orășenilor veacurilor trecute, despre evenimentele la care au fost martori locuitorii săi, așa cum sunt războaiele, epidemiile, conflictele sociale sau cele de natură juridică. Acestea sunt documente epigrafice și au atât caracter religios, în special atunci când era solicitat ajutorul divin al celor pomeniți, cât și laic, atunci când inscripția avea rolul de a consemna o victorie militară, stabilirea unui hotar sau construirea unui edificiu, inscripția fiind, totodată, încadrată unui standard cu caracter religios şi erau făcute la comanda unui domnitor, a unui înalt prelat sau mare dregător, a unui negustor ori a unui breslaș meșteșugar. Au existat situații în care au fost realizate la comanda comunității locale, în special în cazul crucilor de fântână, când membrii comunității își treceau numele pe cruce pentru pomenirea ulterioară”, precizează inițiatorii păroiectului.
Crucile din piatră, care au avut de-a lungul timpului dublu rol, acela de monument și de purtător de mesaj, sunt redate în diferite documente cartografice, așa cum este planul pe care îl realizează maiorul Dimitrie Papazoglu (1811-1892) în anul 1872, intitulat „Planul primitiv al Capitalei 1328” aflat în Colecţia Hărţi şi planuri a Muzeului Municipiului București, în care regăsim de la sud la nord un număr de cruci în diferite zone, precum crucea de fântână de lângă palatul domnesc de la Biserica Foișor, care este indicată ca fiind „Monument”, apoi crucea de la Biserica Apostoli, crucea de pe Calea Dudescu care este denumită „Cruce de piatră”, urcând regăsim crucea de la Biserica Oborul Vechi și cea la Târgul Moșilor, crucea de fântână de la „Puţu Iconii” , apoi către nord o altă cruce de fântână care ar putea fi crucea din strada Vasile Lascăr sau undeva către zona Colentina, iar la vest de aceasta, undeva între Fântâna Roșie și Fântâna Boului o cruce „Monument”, precizează sursa citată.
De-a lungul timpului, o parte dintre vechile cruci din București a dispărut, iar altele au fost mutate fără ca această acțiune să fie și menționată în documentele vremii, punând astfel probleme atât în localizarea lor cât și în rolul inițial. A fost o vreme când crucea din piatră era o prezență permanentă în mahalalele bucureștene, fiind repere importante în cadrul acestor comunități. Mai mult decât atât, a existat și un cartier care a purtat numele de „Crucea de piatră”. În Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București era identificat un număr de şapte cruci doar în mahalaua Olari - Pantelimon, însă cele repertoriate sunt cele considerate „monumente istorice”, făcându-se referite doar la acele cruci care aveau semnificație istorică, fără a fi luate în considerare crucile aduse din alte zone ale țării. Cu toate acestea, troițele sau crucile sunt singurele monumente medievale care au rezistat timpului, fiind remarcate de călătorii străini încă de la jumătatea secolului al XVII-lea, care constatau numărul mare de cruci aflate în arealul bucureștean, dar și varietatea acestora: din piatră ori din lemn, de mari dimensiuni, scrise de sus până jos sau pictate cu chipurile unor sfinți.
La eveniment vor lua cuvântul conf. univ. dr. Costin Emilian Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Andreea Mihaela Panait, expert paleografie chirilică și dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf la Muzeul Municipiului București, curatorul expoziţiei, Dorina Gabriela Cloşcă, muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”. Mai trebuie precizat faptul că Expoziția tematică „Mesaje săpate în piatră” va putea fi vizitată la Casa Alexiu din Strada Polonă nr. 14 în perioada 18 octombrie 2024 - 27 ianuarie 2025.
