• subliniază Mihai Vintilă, redactorul-şef al revistei-manifest
Într-o perioadă în care publicaţiile literare au ajuns un fel de cenuşărese ale vremurilor pe care le traversăm, la Siliştea, lângă Brăila, un împătimit în ale scrisului se înverşunează să scoată de câţiva ani de sub lumina tiparului o revistă manifest – “Litera 13”. Poetul, scriitorul şi editorul Mihai Vintilă, redactor-şef al revistei, împreună cu un mic nucleu alcătuit din membrii Mişcării Literare Litera 13 promovează în paginile publicaţiei poeţi, scriitori, artişti plastici din judeţ şi din întreaga ţară, iar revista rezistă doar din donaţii, fără niciun fel de implicare din partea instituţiilor statului, care ar trebui să promoveze cultura.
- De o bună bucată de vreme, revista “LITERA 13” a cucerit lumea literară atât pe plan local, cât şi pe plan naţional. Cum şi când a luat naştere această revistă-manifest?
- Revista a luat naştere din discuţiile purtate în cadrul cenaclului Panait Istrati la biblioteca judeţeană cu acelaşi nume. Acolo, în decembrie 2014, s-a dezbătut lipsa unei reviste literare locale. Am hotărât, cu un mic nucleu alcătuit din membrii Mişcării Literare Litera13, să facem revista. Primul număr s-a lansat pe 13 ianuarie 2015.
- Ce aduce nou această revistă literară în peisajul cenuşiu al zilelor noastre?
- Revista este, în primul rând, o platformă de exprimare. Am deschis paginile noastre multor scriitori brăileni şi nu numai. Am încercat să aducem în atenţie literatura locală, să îi dăm un zbor naţional. Noi simţim că aceasta este menirea noastră. Din acest motiv am considerat revista noastră un manifest literar. Chiar purtăm numele de revistă manifest. Ne asumăm menirea.
- Se spune că 13 este un număr care aduce ghinion pentru cei superstiţioşi. De ce “LITERA 13”?
- Numele a indus în eroare încă de la lansare. Mai multă lume a încercat să numere literele alfabetului pentru a identifica numărul 13. Nu este acesta motivul alegerii noastre. Am pus litera pentru că ea este aluatul cu care lucrează un scriitor. În fond, din litere se formează cuvintele, iar ele dau zborul literaturii. Cifra 13 vine de la ghinion. Am dorit să spargem ghinionul. Aşa am ajuns la “Litera13”. Un alt argument a fost şi faptul că doream un titlu de impact, care să pună întrebări cititorului, iar acel 13 chiar asta face. Un alt motiv al alegerii a fost că nu doream să avem un titlu care să mai fi fost în istoria literară a Brăilei. Ar fi fost uşor să îi spunem Dunărea sau Luceafărul dar ar fi însemnat să ne asumăm şi tradiţia acelor titluri ori noi nu aveam tradiţie, eram noi.
- Revista este tipărită de Editura InfoEST şi Mişcarea Litera 13 şi apare trimestrial, pe data de 13. De ce din nou 13?
- Am făcut lansarea revistei pe data de 13 ianuarie 2015. Am zis să continuăm ideea de 13 după ce am văzut reacţiile stârnite la lansare, de acest număr. Din acest motiv toate datele de apariţie ale revistei sunt în prima lună din trimestru, în ziua de 13. Am continuat tradiţia acestei cifre.
- Prin revista pe care o conduceţi, dar şi prin editură, promovaţi scriitori şi poeţi brăileni, artişti plastici, dar şi personalităţi culturale din întreaga ţară. Cum faceţi selecţia materialelor pentru revistă şi pentru editură?
- Să ştiţi că selecţia este foarte grea. Am încercat cu membrii Mişcării Literare şi cu redactorii permanenţi să discutăm materialele, să ridicăm ştacheta la nivelul unei reviste bucureştene. Este greu de menţinut acest nivel din mai multe motive. Primul ar fi că totuşi suntem puţini. Al doilea motiv ar fi că cei fără talent scriu mult şi sunt foarte insistenţi. De aceea avem câţiva piloni ai revistei. Unul este domnul profesor Dumitru Anghel, cunoscut critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est. Al doilea om de bază este A.G. Secară şi el cunoscut scriitor şi critic de întâmpinare, de asemenea membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est. În jurul lor au venit colaboratori cu care ne mândrim, precum profesorul brăilean Valentin Popa sau George Apostoiu din Bucureşti. După cum vedeţi, am îmbinat tinereţea cu experienţa. La editură este mult mai simplu. Publicăm doar ce ne place nouă, aşa cum ne place nouă.
- După decembrie 1989, în Brăila au tot apărut reviste şi ziare. Dar aşa cum au ieşit pe piaţă, aşa au şi dispărut. Cum rezistă “LITERA 13”?
- „Litera 13” rezistă prin donaţii. Avem un nucleu de donatori. Nu am cerut bani de la instituţiile statului.
- Cine sunt colaboratorii acestei publicaţii şi membrii Mişcării Literare Litera 13?
- Membrii Mişcării Literare Litera 13 sunt Virgil Andronescu, Alexandru Halupa, Zeno Halupa, Alexandru Costin Tudor, Codruţa Tudoriu, Valeriu Ion Găgiulescu şi Mihai Vintilă. Alături de noi sunt redactorii Dumitru Anghel, Hugo Mărăcineanu, Lucia Pătraşcu şi desigur, Iordache Alexandrina, corectorul actual şi secretara noastră. Mai multe numere de la începuturile noastre au beneficiat şi de aportul domnului Aurel Furtună în ceea ce priveşte corectura.
- Ce genuri de literatură publicaţi în paginile revistei?
- Abordăm toate genurile literare. Singurul criteriu este cel estetic. De exemplu pentru prima dată am publicat în ultimul număr o povestire fantasy semnată de Mircea Cărbunaru. Nu lipsesc poeziile, cronicile literare, cronicile plastice şi informaţiile culturale. Încercăm să fim cât mai deschişi. Avem chiar si o rubrică acidă intitulată “Ariciul literar” care stârneşte multe comentarii în ultimul timp.
- Ce proiecte aveţi pentru revistă şi pentru cititorii care vă urmăresc?
- Avem în plan o îmbunătăţire a blogului nostru www.litera13.ro şi atragerea unor colaboratori prestigioşi. Nu vă ascund că am început a fi citiţi şi în diaspora şi vrem să dezvoltăm această direcţie. De asemenea, ne-am îmbunătăţit prezenţa pe reţelele de socializare şi dorim să atragem un număr cât mai mare de urmăritori pe acestea. Dorim în viitor să creştem şi proiectele video, dat fiind că multe din evenimentele pe care le realizam înainte nu se mai pot organiza acum. Nu înţeleg de ce o terasă poate fi deschisă dar o lansare de carte într-o curte poate fi o problemă.
- Aveţi un motto care vă călăuzeşte în activitatea culturală pe care o defăşuraţi?
- Da. Este un citat din Panait Istrati: „Bărăganul e singuratec. Pe spatele lui, nici un copac! şi de la un puţ la altul, ai tot timpul să mori de sete. Nici împotriva foamei nu prea e treaba lui să te apere. Dar, dacă cumva eşti înarmat contra acestor două nevoi ale gurii şi dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ţinutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie”. Noi vrem să visăm în Bărăgan.
- Vă mulţumesc pentru aceste cuvinte şi pentru modul în care vă implicaţi în promovarea evenimentelor culturale şi a oamenilor care slujesc cultura pe plan local şi naţional!
A consemnat Tudoriţa TARNIŢĂ
