* apreciază regizorul Cristian Ban
La sfârșitul acestei săptămâni, la Teatrul MARIA FILOTTI are loc premiera piesei „STEAUA FĂRĂ NUME”, de Mihail Sebastian, în regia lui Cristian Ban. Absolvent al Facultății de Teatru din Cluj Napoca, secția regie, din 2008, Cristian Ban a beneficiat de Bursa “Leonardo da Vinci” la compania de teatru ArtScenico – Dortmund, Germania, a fost selecționat în programul CEC ArtsLink Fellows și a devenit regizor rezident la teatrul 7Stages din Atlanta, SUA, fiind câștigător al mai multor premii pentru spectacolele sale. A montat spectacole în teatre din întreaga țară, la Teatrul Național Timișoara, Teatrul Odeon București, Teatrul “Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe, Teatrul Clasic "Ioan Slavici" din Arad, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov, Teatrul Municipal din Baia Mare, dar și în Barcelona, Spania și în Ungaria și este unul din membrii fondatori al spațiului Reactor din Cluj Napoca.
Spectacolele sale au fost selecționate la mai multe festivaluri naționale și internaționale, iar sâmbătă și duminică oferă brăilenilor o perlă a dramaturgiei românești, semnând regia la spectacolul „STEAUA FĂRĂ NUME”, de Mihail Sebastian.
- La sfârșitul acestei săptămâni are loc premiera piesei „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, spectacol regizat de dumneavoastră. Cum vi se pare Orașul cu salcâmi?
- Am mai fost în Brăila în urmă cu un an și îmi place, îmi place orașul, îmi place Dunărea, atât la Brăila, cât și la Galați. Mă simt foarte bine aici, dar când spun ceva legat de Brăila mă gândesc la Teatrul de aici.
- De ce „Steaua fără nume”?
- Am vrut de multe ori să regizez acest text și, împreună cu Cristina Milea, care semnează scenografia, am tot stat la pândă și aici am găsit locul și oamenii potriviți. Îmi place acest teatru și, încă de când am intrat în Sala Mare, am simțit că aici este locul pentru acest spectacol. Atât eu cât și Cristina Milea am lucrat în multe teatre, dar cred că Sala Mare este cea mai frumoasă sală în care am lucrat până acum.
- Cum vi se pare trupa actorilor brăileni, cum ați lucrat pentru acest spectacol?
- Bine, foarte bine! Este o trupă diversă, formată din mai multe generații, mai multe personalități, dar o trupă care este destul de coagulată și omogenă, cel puțin în acest spectacol.
- Ce aduce nou „Steaua fără nume” în regia dumneavoastră?
- Mi-a plăcut să fac „Steaua fără nume” așa cum văd eu acest spectacol, nu am vrut să șochez sau să schimb. Cred că este un spectacol destul de fidel textului. Noutatea constă în faptul că acest spectacol este făcut de mine cu actori de la Brăila, este mulat după personalitatea noastră, adică am încercat să aducem textul la noi, nu să mergem noi la el. Personalitatea noastră se vede în spectacol foarte bine, dar legat de text, nu am făcut modificări, nu am inversat scene, nu am făcut mari schimbări.
- Mă gândeam că ați adaptat spectacolul la situația de pandemie prin care trecem.
- Este un spectacol destul de atemporal, nu l-am adus în prezent. Este un spectacol în care primează personajele, situațiile, personalitatea actorilor, iar eu mă las foarte influențat de personalitatea actorilor.
- Din câte știu, în palmaresul dumneavoastră se numără mai multe premii importante. Puteți să ne oferiți mai multe amănunte despre aceste realizări?
- Da, este adevărat, am mai și câștigat câteva premii. Am terminat Regie Teatru în 2008 la Cluj, an în care am și debutat și, exceptând aproape doi ani, perioadă în care am fost regizor rezident în America, la un teatru din Atlanta, am lucrat în mai multe teatre din țară, în special în Ardeal, dar și la Timișoara, unde am și debutat.
- Considerați că există diferențe între teatrele din vestul țării și zona noastră?
- Nu, nu simt diferențe. Nu sunt diferențe nici legat de atmosferă sau de viața de zi cu zi. Fiecare trupă nu ține de regiunea istorică, este legată de o sumă de factori, de vârstă, de unde au terminat actorii, de modul în care s-au împrietenit etc. Fiecare trupă are personalitatea sa.
- În momentul de față lucrați doar cu actorii brăileni sau și cu alte trupe?
- Tocmai am terminat la Arad un spectacol pe care l-am făcut în multe etape în perioada asta de pandemie, cu multe întreruperi, cu pauze. Din luna mai până în decembrie am tot lucrat la acel spectacol, făcut după schițele lui Caragiale.
- Ce planuri aveți pentru acest an?
- Este greu să vorbim despre planuri în această perioadă, dar, în principiu, ar trebui să merg la Cluj și la Sfântu Gheorghe, dar deocamdată mă concentrez pentru spectacolul de aici, de la Brăila, de sâmbătă și duminică, și sper din tot sufletul să fie bine.
- Ce mesaj aveți pentru brăileni?
- Aștept să văd reacțiile publicului. Știu că deja s-au epuizat biletele și sunt curios să văd cum vor reacționa spectatorii. Știu că aici este un mit al acestui text și al acestui autor și, mai știu că aici, la Brăila, dar și la Galați, publicul este mult mai cald, mai fidel, față de ideea de teatru, ca instituție a comunității. Simt că teatrul înseamnă ceva în orașul ăsta, este un bun al comunității de aici și este tratat cu respect.
- Ce reprezintă pentru dumneavoastră ideea de teatru și scena?
- Este o meserie pe care am ales-o bine, o meserie care îmi place foarte mult și care mă ține viu, în ideea în care cunosc multe trupe, în multe orașe. Eu sunt atașat de actori, de lumea teatrului și de oamenii cu care lucrez, iar acest lucru îmi place mult .
- Vă mulțumesc și vă doresc succes la premieră!
(A consemnat Tudorița TARNIȚĂ)
