• evenimentul este organizat cu ocazia împlinirii a 115 ani de la nașterea scriitorului Mihail Sebastian • expoziția conține atât lucrări ale scriitorului, cât și documente care atestă valoarea lor literară incontestabilă
Ieri, 18 octombrie, s-au împlinit 115 ani de la nașterea scriitorului brăilean Mihail Sebastian (18 oct. 1907 – 29 mai 1945), prilej cu care Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila organizează expoziția documentară intitulată ”Steaua fără nume”. Expoziția se află la parterul Secției împrumut pentru Adulți și conține atât lucrări ale scriitorului, cât și documente care atestă valoarea lor literară incontestabilă.
Expoziția este realizată de Doina Lalu (bibliotecar) și poate fi vizitată până pe 24 octombrie 2022.
Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept și filosofie la București. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură și mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost președintele comisiei sale de bacalaureat. Prin Nae Ionescu a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care-l va lega o lungă prietenie. A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, ”Fragmente dintr-un carnet găsit”, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, ”Femei”. A publicat romanul ”Orașul cu salcâmi” în 1935, iar în 1940 apărea romanul de dragoste ”Accidentul”.
Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist și i s-a retras licența de avocat. Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise, iar pentru a putea pune în scenă ”Steaua fără nume”, Mihai Sebastian s-a folosit de pseudonimul Victor Mincu. Scriitorul s-a ales cu titulatura de ”evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiți pentru originea sa, dar și renegat de evrei, care l-au considerat trădător și apropiat al Partidului Comunist în 1944. În romanul ”După două mii de ani”, Mihail Sebastian s-a confesat în legătură cu ce înseamnă să fii evreu în România.
Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru ”Steaua fără nume”, ”Jocul de-a vacanța”, ”Ultima oră”. Piesa ”Jocul de-a vacanța” a fost scrisă pentru una dintre frumusețile Bucureștiului interbelic, actrița Leny Caler, de care autorul a fost foarte îndrăgostit. Fenomenul receptării lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atât în timpul vieții scriitorului, cât șI în posteritate. După moartea sa prematură în 1945, la nici 38 de ani, el rămâne în atenția publicului mai ales ca autor de teatru. Atât criticul cât și romancierul din el intră în umbră pentru o jumătate de secol, până când, în 1996 (anul publicării Jurnalului său din perioada 1935-1944), se redeșteaptă interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian.
