• peste 6.000 de elevi din județul Brăila au rămas fără programul ”masa sănătoasă”, pentru că acesta se acordă pe an calendaristic, nu pe an școlar • programul de acordare a mesei calde, de care beneficiază numeroși copii din familii defavorizate, este întrerupt din cauza expirării contractelor și a întârzierilor în încheierea unora noi • în anul 2024, la propunerea ISJ Brăila, 26 de unități școlare din județul Brăila au fost incluse în programul național ”Masa sănătoasă”, cu 18 mai multe decât în anul 2023, iar în anul 2025 programul nu va putea fi extins și în alte școli din cauza bugetului de austeritate • urmare blocajului existent, în unele școli a crescut absenteismul, elevii nemaifiind motivați să vină la cursuri
Începând cu 1 ianuarie 2024, în cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar, a fost instituit Programul Național ”Masă Sănătoasă” (PNMS), care oferă elevilor o masă caldă sau un pachet alimentar, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar. Deși inițiativa promite sprijin pentru mii de elevi, realitatea dezvăluie provocări serioase în implementare.
La Brăila, programul de acordare a mesei calde, de care beneficiază numeroși copii din familii defavorizate, este întrerupt din cauza expirării contractelor de furnizare a mesei și a întârzierilor în încheierea unora noi. Această situație, cauzată de organizarea licitațiilor în funcție de anul calendaristic, lasă sute de copii fără sprijinul vital pe care această masă îl reprezintă. Pentru mulți elevi, masa caldă oferită la școală este singura masă consistentă din zi, dar și motivul principal pentru care continuă să frecventeze cursurile. Profesorii semnalează o scădere a prezenței la clasă în această perioadă, iar părinții acuză autoritățile că pun birocrația mai presus de nevoile reale ale copiilor.
În 2023, când a fost lansat proiectul pilot în Brăila, opt școli din județul nostru au fost incluse în Programul Național ”Masă sănătoasă”(PNMS). În 2024, numărul acestora a crescut la 26. Existau promisiuni că în 2025 vor mai fi incluse și alte unități de învățământ, însă din cauza austerității bugetare nu prea mai sunt șanse să se întâmple asta.
PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar scopul acestui program constă în sprijinirea accesului la educație al tuturor copiilor prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socio-emoțional, întărirea stării de bine și dezvoltarea igienei muncii intelectuale a preșcolarilor și elevilor și prin oferirea unei alimentații sănătoase care să susțină învățarea.
A crescut absenteismul după întreruperea programului ”Masă sănătoasă”
Fără masă caldă, mulți elevi de la școlile incluse în PNMS rămân nu doar flămânzi, ci și fără motivație de a continua școala. Situația reflectă o problemă sistemică, care necesită o intervenție rapidă și decisivă din partea autorităților. Între timp, copiii și familiile lor continuă să spere că dreptul lor la educație și sprijin nu va fi sacrificat pe altarul birocrației.
„Avem copii care vin la școală doar pentru această masă. Pentru ei, este mai mult decât hrană – este o șansă de a rămâne în sistemul educațional. Acum, cu masa suspendată, observăm deja absenteism crescut și chiar semne de abandon școlar”, a declarat profesor Mihaela Râpă, director Școala „Anton Pann”.
Lipsa mesei calde are efecte mai profunde decât pare la prima vedere. Pe lângă absențele mai dese, copiii care vin totuși la școală sunt vizibil afectați. Cadrele didactice spun că lipsa hranei adecvate afectează concentrarea și performanța școlară. ”Nu poți cere unui copil flămând să fie atent la lecții. Vedem cum se retrag în ei, cum oboseala și foamea îi copleșesc. Este o realitate dură”, adaugă un învățător de la o școală inclusă în Programul Național ”Masă sănătoasă”.
”Este important ca acest sprijin să fie oferit constant. Întreruperile cauzate de probleme administrative pot avea un impact negativ, mai ales pentru copiii care depind de această masă caldă”, spune și Silviu Roșioru, directorul Școlii Profesionale „Costache Grigore Șuțu”, din comuna Șuțești.
Acesta precizează că, atunci când este implementată corespunzător, inițiativa are un impact semnificativ asupra elevilor, oferindu-le o masă caldă zilnic și contribuind astfel la reducerea abandonului școlar și a absenteismului. ”Suntem deja în al treilea an de implementare a acestui program care asigură o masă caldă copiilor noștri. Beneficiile sunt evidente: rata abandonului școlar este în scădere, iar numărul elevilor care absentează nemotivat a scăzut considerabil”, a explicat Silviu Roșioru. Pentru mulți copii, această masă este adesea singura mâncare caldă pe care o primesc pe parcursul unei zile. ”Am văzut elevi care vin cu mai multă plăcere la școală știind că vor primi o masă caldă. Este un motiv în plus să își dorească să fie aici și să participe la ore”, a subliniat acesta.
Situația în județul Brăila
La nivelul județului Brăila, în program sunt incluse 26 de unități de învățământ, dintre care Școala „Anton Pann” din municipiu și alte 25 de școli din mediul rural. Potrivit ultimului raport întocmit de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, 6.168 de elevi beneficiază de acest program, astfel: 1.433 de copii de nivel preșcolar, 2.514 de elevi de nivel primar, 2.053 de nivel gimnazial, 89 de nivel liceal și 79 din învățământul profesional. Cu toate acestea, toate cele 26 de școli se confruntă cu aceeași problemă gravă, întreruperea acordării mesei calde la începutul anului calendaristic, din cauza expirării contractelor de catering și a întârzierilor în procesul de încheiere a unora noi.
Reprezentanții ISJ au confirmat că aceste școli vor continua să beneficieze de masa caldă sau pachete alimentare, conform opțiunii fiecărei unități școlare, în limita sumei de 15 lei/zi/elev. Totuși, procedurile birocratice și lipsa de fonduri suplimentare limitează impactul programului.
”Am reușit să menținem cele 26 de școli în program, dar bugetul din acest an ne împiedică să extindem inițiativa. Deși ar fi fost necesar, mai ales pentru alte comunități vulnerabile, resursele financiare nu permit includerea și altor unități”, a declarat reprezentantul ISJ Brăila.
Cum s-a ajuns aici?
Anul 2025 aduce constrângeri financiare severe, iar acest lucru afectează direct programele destinate elevilor. Bugetul de austeritate a blocat posibilitatea extinderii ”Mesei Sănătoase” la alte unități școlare, în ciuda cererilor venite din partea părinților, profesorilor și autorităților locale.
”Deși programul este unul extrem de necesar, alocările financiare actuale sunt insuficiente pentru a acoperi și alte școli. Resursele sunt limitate, iar prioritatea este să asigurăm continuitatea pentru cei care deja beneficiază de acest sprijin”, a precizat un reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila.
Această întrerupere este cauzată de modul în care se raportează programul la anul calendaristic și nu la cel școlar. Astfel, la finalul lunii decembrie, contractele existente expiră, iar procedurile birocratice pentru organizarea noilor licitații durează săptămâni sau chiar luni. În acest interval, copiii sunt practic abandonați. Deși situația este cunoscută, soluțiile întârzie să apară. La 31 decembrie, contractele existente au expirat, iar procedurile birocratice pentru organizarea noilor licitații durează săptămâni sau chiar luni.
Buget de austeritate, impact limitat
La acest moment, situația este complicată și de așa-numita „ordonanță trenuleț”, care a blocat temporar anumite cheltuieli publice. În plus, bugetul de austeritate pentru acest an exclude posibilitatea extinderii programului către alte școli din județ.
”Ne dorim să oferim elevilor masa caldă în condiții optime, dar suntem legați de proceduri și constrângeri financiare. Din păcate, această situație afectează mii de copii” ,a mai precizat reprezentantul ISJ Brăila.
Soluții pe termen lung
Părinții și cadrele didactice cer modificarea urgentă a cadrului legislativ pentru a sincroniza perioada contractelor cu anul școlar, și nu cu cel calendaristic. Alte soluții propuse includ prelungirea automată a contractelor până la semnarea unora noi, stabilirea unor fonduri de rezervă pentru situații de tranziție, dezvoltarea unor programe alternative de sprijin alimentar, chiar și temporare.
Un sprijin necesar, dar insuficient
Deși este o veste bună faptul că cele 26 de școli vor rămâne incluse în Programul ”Masă Sănătoasă” și în 2025, lipsa extinderii reprezintă o mare pierdere pentru restul comunităților din județ. Într-un context în care abandonul școlar rămâne o problemă majoră, iar nevoile elevilor sunt în creștere, programul își pierde din potențialul de a avea un impact mai larg.
Părinții și cadrele didactice continuă să ceară soluții pentru a include mai multe școli în acest program vital, dar fără resurse financiare suplimentare, șansele unei schimbări în 2025 rămân minime.
