* mâzgălelile „artiștilor” chinuiți de talent au împânzit multe zone din oraș, sub privirile neputincioase ale autorităților
Doi bani nu dau autorii de graffiti, când aud că amenda pentru asemenea acte de sluţire a aspectului oraşului este una simbolică şi deloc descurajantă! Asta în situaţia în care, anual, sunt prinşi asupra faptului doar unul sau doi făptaşi dintre cei cu o pasiune bolnăviciosă, considerată de ei artă. Vorbim aici despre acele hectare de hieroglife, mâzgălituri fără noimă dar şi obscenităţi, expresii vulgare etc. Astfel, sunt de pomină amprentele nesimţirii de la Romarta Nouă, Hexagoane, hotel Belvedere, Esplanadă şi fostul cazinou din spatele Palatului Administrativ. S-a ajuns până acolo încât, din lipsă de spaţiu, se execută graffiti peste graffiti...
Cât privește strategia de a nu fi prinşi, “artiştii” în cauză îşi aleg bine momentul acţiunii: după amiaza, în week-end şi seara. Sunt preferate gangurile, locurile dosnice, şi se lucrează foarte repede, în echipă, câte 2-3 inşi, dintre care unul, prin rotaţie, ţine “de şase”. Cei mai mulți nici nu se sinchisesc de prezenţa trecătorilor sau observaţiile făcute. Cum s-a întâmplat recent în apropierea artezienelor de pe Esplanadă. Ba chiar “maestrul” în graffiti, adeptul hieroglifelor foarte mari, vizibile de la mare distanţă, a replicat: ”Cu ce vă deranjează, doamnă, un lucru frumos?! Plus că avem aprobarea primarului”. Ceea ce este foarte puțin probabil, mai ales că cei doi îşi ascundeau feţele sub glugile trase peste ochi. Imperturbabil, au mai tras 2-3 tuşe, şi au plecat lăsându-şi “opera” neterminată. Dar nu doar “băieţii de băieţi” (sau de bani gata), unii probabil elevi pe la şcoli “de profil”, îşi manifestă talentul cu ajutorul şpraiurilor (de altfel, foarte scumpe), ci şi fetele. Care, după câteva cercuri şi linii aiurea, îşi fotografiază, râzând, isprava. Ba chiar îşi fac şi un selfie, pentru a se lăuda, apoi, cine ştie cui.
Vom reveni asupra subiectului, cu aspecte incredibile, dar până atunci iată ce a păţit un tânăr dintr-o ţară din Centrul Europei (fostă socialistă), prezent deunăzi la o emisiune românescă consacrată persoanelor cu grade diferite de talent. Aplaudat minute în şir, declara, pe scenă, următoarele: “Eram obsedat de graffiti, alegându-mă cu corecţii fizice şi amenzi din partea poliţiei, iar după ce am acţionat inclusiv în metrou am fost trimis la puşcărie! M-am lecuit definitiv şi de atunci îmi exprim talentul (cu adevărat unic, fascinant n.n.), utilizând o substanţă fosforescentă, nepoluantă şi care dispare după câteva minute de pe un ecran anume”.
Pe când ai noştri, chinuiţi de talent, îşi fac de cap nestingheriţi pe domeniul public!
