• holurile din palatul administrativ sunt monitorizate, mai nou, de o serie de camere video, montate de Consiliul Judeţean pentru a asigura paza obiectivelor şi a personalului • surse din cadrul instituţiei s-au plâns, sub protecţia anonimatului, că în realitate sistemul este folosit pe criterii politice doar pentru a spiona angajaţii şi a vedea care dintre aceştia discută şi cu consilierii opoziţiei, astfel încât să fie sancţionaţi/scoşi din schemă ulterior • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că nici nu se pune problema de aşa ceva şi a dat asigurări că sistemul video a fost montat în baza unei analize, doar pentru securitatea clădirii, a angajaţilor şi a documentelor • secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, susţine că sistemul care a costat peste 14.000 lei, este nefuncţional până la recepţia lucrării • Alexandru Dănăilă, preşedintele PNL Brăila, a precizat că a primit informaţii conform cărora tot ce mişcă în clădire s-ar monitoriza la nivelul “unor secretariate”, cu un personal nepregătit în domeniu, deci ilegal
Freamăt, timorare şi stres în Palatul Administrativ după ce conducerea Consiliului Judeţean Brăila a luat decizia, recent, de a achiziţiona şi monta un sistem de supraveghere video pe holurile instituţiei. Surse din cadrul CJ Brăila s-au plâns, sub protecţia anonimatului, că nu se doreşte altceva decât spionarea, şantajarea, eventual sancţionarea ulterioară a angajaţilor, dacă aceştia sunt deschişi dialogului şi cu consilieri ai opoziţiei. Întreaga strategie ar fi legată de o viitoare modificare a organigramei instituţiei, care ar viza comasarea mai multor compartimente şi eliminarea unora dintre funcţionari, pe criterii politice. Aceleaşi surse susţin că există camere care sunt poziţionate în aşa fel încât să se poată supraveghea anumite birouri, că montarea lor s-a făcut fără avize, că nu există personal specializat care să monitorizeze filmările, să gestioneze corespunzător înregistrările, şi că orice mişcare în cadrul clădirii este raportată instantaneu preşedintelui.
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, şeful CJ, Francisk Chiriac, a afirmat că nici nu se pune problema de aşa ceva şi a lansat totodată o invitaţie pentru a prezenta pe îndelete sistemul de supraveghere video. Acesta a explicat că o parte dintre camere sunt ale Serviciului Român de Informaţii (deci gestionate direct de SRI), în timp ce altele într-adevăr au fost montate în luna decembrie 2017 la decizia sa, însă pentru paza şi protecţia obiectivelor, a documentelor şi chiar a personalului, nicidecum pentru spionarea sau intimidarea funcţionarilor. Ba mai mult, acesta a ţinut să precizeze că nu a avut niciodată acces la imaginile surprinse de respectivele dispozitive şi că nici nu îşi doreşte aşa ceva. La rândul său, secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, a precizat că sistemul nu a fost pus încă în funcţiune, deoarece nu s-a făcut recepţia finală, demers care ar trebui să aibă loc cel mai probabil în această săptămână.
Interesant este că deşi Prefectura Judeţului are montate camere video încă din 2002, pe un plan venit de la nivelul MAI, de cealaltă parte, Primăria Brăila nu se grăbeşte să instaleze un astfel de sistem de supraveghere prea curând.
«Slalom» între camerele SRI şi cele ale CJ Brăila
Subiectul legat de camerele montate în clădirea Palatului Administrativ este fără îndoială unul sensibil. Chemaţi de preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, să dea explicaţii în prezenţa jurnaliştilor “Obiectiv”, despre modul în care au fost montate camerele şi motivele pentru care au apărut dispozitivele de filmare în clădire, funcţionarii publici şi secretarul judeţului au cam jonglat cu informaţiile privind aparatele gestionate de SRI şi cele ale instituţiei proprii. Pe scurt, din datele furnizate de aceştia, a reieşit că două camere aflate la intrarea şi în anticamera biroului preşedintelui CJ, aparţin Serviciului Român de Informaţii şi au fost montate undeva în anul 2016, ca parte dintr-un program la nivel naţional. Aceştia au subliniat că s-a ales locaţia respectivă, întâmplător, deoarece acolo există terminalul gestionat de SRI, locaţie care de asemenea este supravegheată video. Chiar şi aşa, aceştia au subliniat că filmările de pe acele camere nu sunt gestionate de CJ, cu toate că preşedintele şi alţi doi funcţionari au acces la respectivele informaţii, dacă este nevoie. Alte 9 camere video (una la intrarea în instituţie, două la etajul I, trei la etajul al III-lea şi alte trei la etajul IV) au fost montate pe holurile CJ Brăila, în luna decembrie 2017, au precizat funcţionarii, fără a explica foarte clar însă dacă acestea au fost folosite sau nu, şi cine gestionează monitorizarea lor. Potrivit secretarului judeţului, Dumitrel Priceputu, montarea acestor camere a fost făcută prin execuţia bugetară a CJ Brăila, printr-un proiect evaluat iniţial la 17.230 lei şi adjudecat la 14.137 lei. Aceeaşi sursă a precizat că deocamdată nu s-a făcut recepţia lucrării, că firma care a efectuat lucrarea încă efectuează teste pentru ca apoi să poată oferi garanţie, astfel că nu s-a stabilit un terminal unde să fie monitorizate camerele, la fel cum nu există deocamdată un angajat care să se ocupe strict de acest aspect.
Chiriac susţine că dispozitivele video vizează strict zona: securitate şi protecţie
Reprezentanţii CJ Brăila au prezentat o notă informativă privind motivaţia instalării echipamentelor de securitate şi protecţie în sediul instituţiei, explicând astfel că înainte de montarea camerelor s-a făcut o analiză care a dovedit necesitatea implementării unui astfel de sistem.
“Pe baza prevederilor Legii nr. 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările aduse prin Legea nr. 9/2007, şi Legea nr. 40/2010 HGR nr. 301/2012, pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.333/2003 şi Intrucţiunile M.I nr. 9/2013, s-au constatat cerinţele, măsurile şi mecanismele de securitate existente la sediul Consiliului Judeţean, sau care urmează a fi implementate. Totodată, a fost efectuată analiza riscurilor la securitatea fizică în urma căreia s-a stabilit necesitatea instalării de echipamente de securitate şi protecţie la sediul Consiliului Judeţean Brăila, în acest sens, fiind asigurată monitorizarea sistemelor antiefracţie, prin cuplarea sistemelor la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie. Pentru realizarea acestei investiţii a fost încheiat un contract de instalare echipamente şi securitate la sediul Consiliului Judeţean Brăila”, se arată în nota explicativă.
Întrebat despre sesizările anonime venite de la nivelul CJ Brăila pe tema modului în care sunt folosite camerele video din instituţie, preşedintele Francisk Chiriac a explicat că niciun funcţionar nu are motive să se teamă şi că se discută doar despre un sistem de alarmare şi intervenţie în cazul unui posibil pericol.
“Camerele din anticamera biroului preşedintelui Consiliului Judeţean şi de la uşa de intrare a biroului acestuia sunt montate de Serviciul Român de Informaţii, pentru că preşedintelui CJ Brăila este posesorul unor informaţii strict secrete. Celelalte camere care au fost montate la etajul I, II, III şi IV fac parte dintr-o procedură operaţională de securitate pentru un sistem de informaţii de la nivelul Consiliului Judeţean. Se cheamă sistem de alarmare. Deci toate camerele sunt pe un portal şi se descarcă într-un server la care are acces doar funcţionarul care se ocupă de securitate. S-a făcut o analiză de riscuri. Avem prevederi legale. Şi în urma acestui raport ni s-a comunicat că ar trebui să avem un astfel de sistem de monitorizare. Informaţiile nu vin la preşedintele Consiliului Judeţean, în niciun caz. Sunt pentru siguranţa clădirii!”, a declarat Chiriac.
Cât despre camerele montate de SRI, acesta a explicat că este vorba despre un sistem implementat la nivelul întregii ţări, nu doar la Brăila.
“Sub nicio formă funcţionarii publici nu au motive să se simtă spionaţi sau să fie deranjaţi. Considerăm că trebuie să îndeplinim toate prevederile legale ce ţin de securitatea fizică, umană şi de integritate a clădirii, dar şi a persoanelor. Un astfel de echipament nu poate decât să aducă beneficiu în ceea ce înseamnă siguranţa fucnţionarilor publici, dar şi a oamenilor care circulă pe aici. Eu nu o văd ca pe o ameninţare, ci ca pe un mod de a controla şi de a avea informaţii în timp util, în caz că «Doamne Fereşte!», se pune problema unui furt sau extragere de documente. Lucruri care nu ar trebui să se întâmple, vă daţi seama! Preşedintele nu are niciun monitor să se uite pe camere. Cine reclamă aşa ceva înseamnă că se simte cu musca pe căciulă şi preferă să reclame în loc să îşi facă treaba”, a mai adăugat şeful CJ Brăila. Ba mai mult, acesta a punctat că le face o invitaţie funcţionarilor care nu au încredere în el să monteze o cameră video chiar în birou.
Secretarul judeţului: «Eu mă simt mai protejat aşa»
Întrebat dacă s-a făcut vreo verificare a sistemului video proaspăt montat şi cine anume a monitorizat filmările, secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu a evitat să dea un răspuns concret. Acesta a reiterat ideea că nicio cameră dintre cele montate în luna decembrie nu funcţionează, astfel că nu s-a stabilit nici unde anume va fi terminalul şi cine va gestiona informaţiile şi că singurele teste făcute au aparţinut firmei care le-a montat. Chiar şi aşa, Priceputu a subliniat că din punctul său de vedere un astfel de sistem este mai mult decât binevenit.
“Ele au fost achiziţionate, montate, urmează să se facă recepţia. După care pasul următor este să se conecteze la un sistem de monitorizare. Pentru a se putea inteveni în caz de nevoie. Camerele acum sunt în perioada de probă. Încercăm. Vedem. Dacă merg sau nu. Noi suntem obligaţi de lege să montăm un astfel de sistem. (...) Dar să ştiţi că eu mă simt mai protejat. Vreţi să vă spun că mai scapă câte un cetăţean - nu vorbesc de audienţe planificate -, de cei de jos de la intrare?! Am avut şi surprize să vină cineva cu afecţiuni psihice şi cu piatra în sacoşă şi să meargă pe holuri pe aici, să îmi intre în birou. Aşa am o siguranţă, merg pe hol degajat. Se filmează”, a declarat Priceputu.
Întrebat dacă mai există cumva pe holuri şi camerele montate pe vremea când Gheorghe Bunea Stancu era preşedinte al Consiliului Judeţean, acesta a afirmat că dispozitivele respective au fost înlăturate şi că nu au nicio legătură cu noul sistem de supraveghere. Mai mult, funcţionarii publici rugaţi de Chiriac să vină cu explicaţii tehnice despre camerele video, au ţinut să puncteze că multe dintre noile aparate sunt îndreptate către ieşiri şi nu spre birouri, aşa cum s-a acuzat.
Dănăilă: «Gestionarea imaginilor de când au fost montate se face într-un mod necorespunzător şi împotriva legii»
Plecând de la ideea că la finalul lunii decembrie consilierul judeţean PNL Vasile Cortez se plângea la rândul său de politizarea la maxim a aparatului CJ Brăila şi acuza că nici nu a părăsit bine biroul unui director căruia i-a solicitat informaţii despre un proiect că a şi fost sunat de preşedintele Consiliului, redactorii “Obiectiv” au cerut un punct de vedere şi de la tabăra liberalilor despre sistemul de supraveghere video montat în Palatul Administrativ. Preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, s-a arătat deranjat de această mutare a lui Chiriac şi susţine că la rândul său a primit o serie de sesizări legate de modalitatea de exploatare “neortodoxă” a camerelor video.
“Am înţeles că gestionarea imaginilor de când au fost montate se face într-un mod necorespunzător şi împotriva legii. Mai mult decât atât, că imaginile sunt folosite pentru a urmări şi pentru a şantaja unii angajaţi incomozi în diferite momente în care stau de vorbă pe hol sau în birou, dacă se întâlnesc între ei şi schimbă diferite păreri. Practic este o formă de presiune. Cel puţin asta au declarat unii oameni de acolo. Noi o să vedem exact. O să ne interesăm care este situaţia. Cine urmăreşte camerele? Unde sunt montate camerele? Pentru că înţeleg că acum ecranele sunt montate în nişte scretariate şi că nişte doamne care au atribuţii de secretariat fac şi gestionarea imaginilor, ceea ce nu este corect. Pentru că e o mare problemă dacă este adevărat. Trebuie nişte oameni calificaţi, care să menţină secretul în eventualitatea unor chestiuni care pot fi personale sau de alt tip”, a declarat Dănăilă.
Mai mult, liderul PNL Brăila a comparat situaţia cu episodul în care au fost montate camere video în perioada lui Gheorghe Bunea Stancu la CJ.
“La un moment dat, când era Stancu preşedinte, a fost o dispută pe tema camerelor de filmat. Şi s-a dovedit că acele camere video erau montate ilegal, s-a dovedit că urmăreau şi aveau înregistrate imaginile pe un DVD de pe un hard disk care ulterior s-a făcut pierdut. Au fost nişte membri PSD la momentul respectiv, consilieri judeţeni, care s-au dus au luat hard disk-ul de acolo şi l-au pierdut. Firma respectivă n-a mai recunoscut. Toată lumea a abandonat aparatura şi au zis că nu au fost implicaţi în nimic. Deci nu aş vrea să repetăm acel episod. Cu toate că şi la vremea respectivă camerele tot scopul ăsta îl aveau, de a se urmări între ei anumiţi funcţionari”, a conchis sursa citată.
Reamintim că, în luna august 2014, după scandalul în care fusese implicat la vremea respectivă fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu (care a ajuns în cele din urmă să fie condamnat şi închis), în perioada când acesta se afla în arest la domiciliu, s-a aflat că fuseseră montate camere video în Palatul Administrativ, fără ca cineva să ştie ceva despre modul în care au apărut sau cine le utiliza. Ulterior, acestea au fost scoase din uz, iar hard disk-ul unde se stocaseră informaţiile, a dispărut complet.
Primarul Marian Dragomir nu vrea camere la Primărie
Plecând de la afirmaţia secretarului judeţului, Dumitrel Priceputu, cum că există o obligativitate pe lege pentru montarea de astfel de camere în instituţii publice, redactorii “Obiectiv” au stat de vorbă şi cu primarul Marian Dragomir pentru a vedea dacă şi Primăria are în plan să instaleze un astfel de sistem. Răspunsul edilului-şef a fost cât se poate de clar: “Noi nu montăm camere video în Primărie”. Cât despre situaţiile problematice reclamate de secretar privind oameni “dubioşi” care mai scapă uneori de cei de la poartă, Dragomir a ţinut să puncteze că nu a întâlnit astfel de situaţii până în prezent şi că din punctul său de vedere poliţiştii comunitari însărcinaţi cu paza clădirii, îşi fac treaba foarte bine.
De cealaltă parte, prefectul judeţului George Paladi ne-a explicat că la Prefectură există montate camere video, dar undeva de prin 2002, pe un sistem al MAI. Acesta a precizat că a fost un demers la nivel naţional la vremea respectivă, astfel că în toate Prefecturile din ţară există supraveghere video. Prefectul a mai menţionat că paza instituţiei este asigurată de jandarmi, astfel că aceştia au acces la terminal şi la filmări, în cazul în care ar exista vreo problemă.
