• consideră Titi Brăileanu, candidat din partea PNL pentru un post de consilier judeţean
Titi Brăileanu este economist. A intrat în politică fiindcă s-a săturat de felul în care au mers lucrurile până acum în Brăila şi a simţit nevoia să dedice o parte din energie comunităţii. La propunerea lui Marian Căpăţână, a fost inclus pe lista de candidaţi pentru Consiliul Judeţean.
- Dacă nu greşesc, sunteţi pentru prima oară pe o listă de candidaţi în alegeri. Ce v-a determinat să vă implicaţi în politică?
- Eu cred că cea mai mare mizerie a sistemului de până acum a fost să ne facă să uităm sau să nu realizăm că politica este de fapt un act natural, un gest de implicare, o datorie. Politica nu este o „ştiinţă sacră” făcută de vreo rasă superioară. Politica este făcută de oameni normali, ca mine şi ca tine. În fond, din punctul meu de vedere, a face politică nu e nimic mai mult decât a ridica mâna şi a spune celor din jur: oameni buni, am o idee şi cred că e bună pentru comunitate. În politică intri din mai multe motive. Fie pentru că ţi-e frică să-i mai laşi pe ei să facă ce vor, fie pentru că vrei să faci tu ceva. Am intrat pentru că eu cred că e de ajuns ce s-a întâmplat până acum. Cred că putem şi merităm mai mult de atât. Şi acum mă refer la Brăila, la oamenii care trăiesc aici şi care vreme de zeci de ani au fost conduşi de acelaşi partid. Voi nu priviţi la felul în care s-au dezvoltat oraşele care au scăpat de PSD?
- Dumneavoastră aveţi un proiect care vizează alocarea de surse de finanţare pentru promovarea turistică a judeţului Brăila. De ce credeţi că este important şi cum credeţi că poate fi valorificat turistic judeţul Brăila?
- Proiectul meu este integrat în Planul de Guvernare Locală şi vine ca o continuare a unui alt proiect ce vizează o cercetare mai amplă a potenţialului turistic al judeţului. În momentul de faţă, pe teritoriul judeţului sunt identificate şapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: Arealul turistic „Brăila-Balta Brăilei”, arealul „Câineni-Jirlău” cu zona lacurilor cu acelaşi nume, arealul „Ianca-Movila Miresii”, apoi „Valea Siretului”, arealul „Batogu” cu zona lacurilor Vultureni şi Lacu Sărat Batogu, arealul „Colţea-Dudeşti” ce cuprinde zona pădurilor Colţea şi Tătaru şi arealul „Însurăţei” incluzând sursele de ape termale si pădurea Viişoara. Cred în potenţialul turismului balnear al judeţului şi sunt de părere că în jurul resurselor de la Lacu Sărat, de la Câineni, Movila Miresii şi Batogu se poate contura o strategie turistică dedicată seniorilor, iar aceasta este o nişă ce poate fi exploatată în următorii zeci de ani. Dar, fireşte, pentru asta trebuie un studiu aprofundat, facilităţi şi investiţii apoi, cu datele respective, se poate pune în aplicare proiectul meu, alocarea de resurse pentru promovarea turistică a judeţului.
- Cum credeţi că o să arate Brăila în 2030?
- Cu o administraţie liberală, Brăila anului 2030 va avea un centru vechi reabilitat şi plin de turişti, o faleză modernă, un port funcţional şi un parc industrial care va aduce investitori şi va crea noi locuri de muncă. Un oraş care ne va aduce copiii acasă şi va poziţiona Brăila într-o piaţă economică competitivă.
(Interviu realizat de Alexandru IONESCU)
