• interviu cu Tinca Rusu Preda, preşedinte al Uniunii Judeţene a Pensionarilor din Brăila, care sprijină în felurite moduri persoanele vârstnice
Din anul 2012, de când a preluat funcţia de preşedinte al Uniunii Judeţene a Pensionarilor din Brăila, Tinca Rusu Preda se implică în toate problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice. De la manifestaţii culturale, seri de poezie, excursii sau pelerinaje la mănăstiri, la rezolvarea unor cazuri sociale şi de internare a unor persoane în căminele de bătrâni.
-Printre activităţile de bază pe care le desfăşuraţi în Uniunea Judeţeană a Pensionarilor, un rol important îl reprezintă grija pentru persoanele vârstnice. Câţi brăileni sunt membri ai acestei organizaţii?
-În această Uniune Judeţeană, care a fost fondată în anul 2002, sunt 1010 pensionari în momentul de faţă. Unii dintre ei au mai plecat, alţii au plecat de tot, dar, dintre cei care am fondat Uniunea Judeţeană a Pensionarilor din Brăila mai suntem în viaţă doar două persoane: eu şi domnul Petre Ion, care a fost preşedintele acestei uniuni până în anul 2012, când am preluat eu această funcţie.
-Ce activităţi organizaţi pentru aceste persoane vârstnice?
-Pentru aceşti pensionari, organizăm activităţi diverse; în fiecare an, la sărbătorile religioase, de Paşte, de Crăciun sau cu ocazia altor sărbători, de 1 octombrie, când este Ziua persoanelor vârstnice sau cu ocazia sărbătoririi zilelor de naştere sau a zilelor de onomastică, pensionarii vin la Uniunea Judeţeană şi sărbătoresc diverse evenimente. În plus, avem Clubul “Ana Aslan”, unde pensionarii se relaxează, joacă şah, joacă table, aici avem de toate.
Avem televizor la club, există şi o formaţie, iar la Casa de Ajutor Reciproc “Ana Aslan” există şi un cenaclu literar, care are loc miercurea, din două în două săptămâni şi unde mergem şi citim sau spunem câte ceva din amintirile noastre, vorbim despre poeţii şi scriitorii noştri sau despre alte nume mari ale Brăilei, despre Panait Istrati, Fănuş Neagu, Mihail Sebastian, Spiru Haret şi alţii.
-De fiecare dată, la manifestările culturale ale urbei, dumneavoastră sunteţi înconjurată de un grup de pensionari care iubesc poezia, iubesc muzica, iubesc frumosul, cultura. Recent, ne-am întâlnit pe 15 iunie, la statuia lui Eminescu, unde aţi participat împreună cu un număr impresionant de pensionari, care au recitat dumnezeieşte din poezia eminesciană, lucru pe care nu l-au putut face elevii sau studenţii brăileni, care nu au avut niciun reprezentant la un asemenea eveniment. Cum reuşiţi să ţineţi vie flacăra culturală printre pensionarii din Brăila?
-Vorbesc cu pensionarii, îi anunţ despre evenimentele care au loc, iar atunci când se deplasează de acasă şi se termină evenimentul respectiv, le ofer şi ceva special, pentru a se bucura: îi invit la o cafea, un suc, o prăjitură. Dar, trebuie să vă spun că, printre pensionarii noştri, sunt foarte mulţi care citesc; îl citesc pe Mircea Eliade, pe Panait Istrati, iar noi vorbim, comunicăm între noi.
-Pe lângă aceste activităţi, dumneavoastră încercaţi şi chiar reuşiţi să scoateţi pensionarii brăileni la plimbare, în excursii, în pelerinaje sau la diverse activităţi culturale, care se desfăşoară în oraş sau în judeţ!
-Fac excursii cu bătrânii la mănăstiri; pe 16 iunie, de exemplu, am fost la Mănăstirea Buciumeni, în judeţul Galaţi, unde am asistat la o slujbă foarte frumoasă şi emoţionantă, într-un mediu foarte plăcut, mănăstirea fiind la poalele unui deal plin cu pădure de tei. Ne-am simţit foarte bine acolo, iar la întoarcere, am intrat la Mănăstirea Tudor Vladimirescu, la slujbă, am vizitat muzeul mănăstirii, cu obiecte care datează din 1800-1936 şi în care sunt foarte multe icoane şi obiecte de aducere-aminte a celor care au pus bazele acestei mănăstiri. De precizat este faptul că, printre fondatorii Mănăstirii Tudor Vladimirescu l-am găsit şi pe brăileanul Nedelcu Chercea, împreună cu soţia sa.
-Care sunt proiectele dumneavoastră pentru viitorul apropiat?
-În ziua de 24 iunie 2018 este hramul Mănăstirii Voievodale Măxineni, care dăinuie din timpul domnitorului Petru Rareş. Noi, pensionarii, suntem foarte apropiaţi de această mănăstire şi, în fiecare an, la hram, ducem daruri - alimente pe care le oferim măicuţelor, care, cu toată bunăvoinţa şi cu tot harul pe care îl au, ne oferă masă tuturor celor care merg la hram, la liturghie. Pe 24 iunie, eu merg de la Brăila cu 49 de persoane.
-Pentru persoanele care vor să vă treacă pragul, care este programul Uniunii Judeţene a Pensionarilor din Brăila?
-Programul meu la Uniunea Judeţeană a Pensionarilor din Brăila este în fiecare zi, de luni până vineri, de la 10.00 la 12.00, timp în care mă ocup de oameni, de cazurile sociale. De exemplu, acum mă ocup de cazul unei familii - soţ şi soţie, care au nevoie de ajutor. Alerg la Asistenţa Socială, la doamna director Oancea, care este un om deosebit şi mă ajută să le găsim acestor persoane două locuri la un cămin.
-Dumneavoastră mergeţi destul de des şi prin căminele de bătrâni. Care este legătura cu aceşti bătrâni şi cum se desfăşoară aceste vizite?
-Le duc câte ceva. Am fost recent la Căminul “Petru şi Pavel” împreună cu doamna Mariana Ioniţă, vicepreşedinte la Uniunea Judeţeană a Pensionarilor şi care a lucrat în cămin ca funcţionar 20 de ani şi cunoaşte sistemul din interior, cunoaşte oamenii şi, oriunde mergem, luăm şi din cămine câţiva pensionari. Mergem la cămin cu câte ceva, cu fructe, cu voie bună şi cu zâmbetul pe buze pentru bătrânii de acolo, dar şi pentru faptul că doamna director Manuela Băjenaru este un om deosebit, un om sufletist şi cu dragoste faţă de aceşti bătrâni.
-Care sunt condiţiile pentru ca un pensionar să se înscrie în Uniunea Judeţeană, care sunt îndatoririle şi drepturile unui membru care trece pragul acestei clădiri, pe strada Goleşti, nr. 18 şi ce mesaj vreţi să le transmiteţi pensionarilor din Brăila?
-Cei care vor să se înscrie în Uniunea Judeţeană a Pensionarilor plătesc o cotizaţie de 30 lei pe un an de zile, iar limita de vârstă este limita de pensionare. Ca mesaj, pensionarilor din Brăila le doresc SĂNĂTATE! De asta au nevoie pensionarii şi, nu în ultimul rând, doresc să ne vedem cât mai des!
A consemnat Tudoriţa TARNIŢĂ
