• în cadrul ultimei ședințe ordinare a CJ Brăila de la finele lunii trecute, consilierii au aprobat noua formă a regulamentului privind finanțarea asocierilor pe care instituția le va încheia cu primăriile din județ pentru sprijinirea diferitelor proiecte ale acestora în 2023 • suma prinsă în buget pentru acest deziderat este de 10 milioane lei • în cadrul regulamentului s-au făcut câteva departajări în ceea ce privește nivelul financiar cu care CJ Brăila va interveni, în funcție de domeniul proiectelor • consilierii județeni PNL Brăila au acuzat că se fac discriminări și au solicitat finanțări mai mari pentru toate categoriile de propuneri venite dinspre primari • președintele Consiliului Județean Francisk Iulian Chiriac a explicat că nu mai sunt bani la fel ca în anii trecuți, astfel că prioritatea sa o reprezintă proiectele instituției pe care o conduce • acesta a apreciat totuși că ajutorul venit de la nivelul CJ este un plus pentru comunitățile din județ, având în vedere că primarii au și alte surse de finanțare pentru proiecte
Consiliul Județean Brăila a stabilit noile reguli în baza cărora primarii vor beneficia de sprijin financiar din partea instituției în acest an pentru a-și pune în operă diferite proiecte. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare de la finele lunii trecute, s-a dat undă verde Regulamentului pentru finanțarea asocierilor Județului Brăila, prin Consiliul Județean Brăila, cu unele unități administrativ-teritoriale (UAT), prin consiliile locale, în vederea realizării unor obiective de interes public pentru anul 2023. După cum aflăm din referatul de aprobare al proiectului, Consiliul hotărăște cooperarea și asocierea cu alte UAT din țară și din străinătate, precum și dacă să adere la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vedere promovării unor interese comune, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
La fel ca în anii trecuți, s-au stabilit anumite categorii de proiecte considerate prioritare pentru a obține finanțare din partea CJ. În acest context, au fost prevăzute în bugetul propriu al CJ Brăila pe anul 2023 sumele necesare realizării de lucrări pe bază de contracte de asociere. În raportul proiectului se precizează că în acest an suma destinată acestor posibile contracte se ridică la 10.000.000 lei.
Care obiective sunt considerate prioritare
Tot din regulamentul aprobat de consilierii județeni mai aflăm că obiectivele ce sunt considerate prioritare de către administrația județului vizează șase domenii: primul este privitor la Învățământ, tineret sport și spații recreere, al doilea la Sănătate, al treilea Cultură și monumente istorice, iar al patrulea Infrastructura rutieră și edilitară – drumuri/străzi interioare. De asemenea, o categorie aparte în ceea ce privește cofinanțările o reprezintă Drumurile comunale, precum și Infrastructura arealului de tip balnear.
Tot în cadrul regulamentului s-au stabilit anumite limite clare privind modul în care Consiliul Județean va aloca aceste sume către proiectele venite din partea primăriilor și în ce procent. Cota de cofinanțare suportată de CJ Brăila pentru susținerea obiectivelor propuse de comune este de maximum 60% din construcție plus montaj pentru o mare parte dintre domeniile acceptate la finanțare, cu excepția drumurilor comunale și a proiectelor privind infrastructura arealului de tip balnear, unde Consiliul se angajează să aloce 90% din sumă. S-a mai stabilit și că plafonul financiar maximal alocat pentru fiecare comună este de 200.000 lei pentru primele patru categorii de obiective amintite. De asemenea, fără a depăși 300.000 lei în cazul drumurilor comunale și fără a depăși 500.000 lei în cazul obiectivelor privind infrastructura arealului de tip balnear.
”Plafoanele financiare nu pot fi cumulate, astfel că alocarea sumei maxime ce poate fi acordată pentru fiecare comună se face cu încadrarea doar în unul dintre acestea”, se mai precizează în regulament.
În ceea ce privește orașele și Municipiul Brăila, cota de cofinanțare suportată de CJ Brăila pentru susținerea obiectivelor de investiții propuse de acestea este de maximum 50% din construcție plus montaj. Asta în cazul primelor patru categorii de domenii considerate prioritare și de 90% pentru ultimele două amintite. Aici plafonul maximal alocat este de 400.000 lei pentru orașe și 1.000.000 lei pentru municipalitate la primele patru domenii acceptate, fără a depăși 400.000 lei în cazul drumurilor și fără a depăși 500.000 în cazul proiectelor privind infrastructura arealului de tip balnear.
Fiecare unitate administrativ teritorială poate depune mai multe proiecte în limita plafoanelor financiare fixate.
Liberalii au acuzat că procentele stabilite dau naștere la situații discreționare
În momentul votului acestui proiect, consilierul județean PNL Brăila Alexandru Bucălău a intervenit pentru a solicita lămuriri legate de faptul că nivelul cofinanțării din partea CJ diferă în funcție de anumite domenii de interes. Acesta a dorit să știe de ce instituția Consiliului Județean finanțează cu 60% proiectele comunelor privind zona educației sau din cea culturală și cu 90% pe cele privind drumurile comunale sau infrastructura arealului de tip balnear.
”Toate aceste reglementări pe care le-am propus au fost în funcție și de dimensiunea proiectelor. Le-am păstrat pe cele de anul trecut ca și cofinanțare 60% cu 40%. Partea de infrastructură a fost, la fel, de 90% cu 10%, dar am băgat și această zonă privind infrastructura arealului de tip balnear pentru că trebuie să ajutăm și partea de Lac Movila Miresii, tot pe partea de infrastructură rutieră. De asta am mers cu 90%”, a explicat președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila).
Bucălău a insistat pe ideea că mai multe obiective s-ar fi pretat să primească finanțare de 90% din partea CJ Brăila. Chiriac i-a reamintit că proiectul privind regulamentul a stat în transparență decizională și l-a invitat să propună amendamente, însă liberalul nu a făcut-o.
La rândul său, consilierul județean PNL Dănuț Lungu a ținut să primească lămuri legate de faptul că nu s-a păstrat nivelul sumelor alocate anul trecut.
”Pentru că nu mai sunt bani!”, a venit, sec, răspunsul din partea șefului CJ Brăila.
Lungu a insistat totuși pe ideea că sunt multe proiecte mai mici, pentru care primarii nu pot să solicite finanțare externă de la Uniunea Europeană sau prin diverse proiecte naționale, dar pe care trebuie să le realizeze.
”Revenind la punctul «Învățământ, tineret, sport și spații de recreere». Știți destul de bine că și acum un an, doi, acum trei ani s-a discutat despre aceste unități de învățământ care nici la ora actuală nu au autorizație ISU, DSP și au nevoie de investiții. Noi considerăm că ar trebui să intervenim și aici. Să venim cu un procent mult mai mare pentru aceste investiții și pentru a duce aceste unități de învățământ preuniversitar exact acolo unde să poată să își ia toate avizele necesare. Dacă dumneavoastră considerați că este ok să rămână tot 60 cu 40%, nu e niciun fel de problemă. Dumneavoastră spuneți că nu sunt bani, dar și la aceste investiții ar trebui să ne gândim că și costurile au crescut, la materiale, la mâna de lucru, toate celelalte”, a declarat Lungu.
Chiriac i-a transmis consilierului că prioritatea sa o reprezintă proiectele Consiliului Județean și că dacă poate ajuta pe lângă și primăriile din județ pentru dezideratele comunităților locale o va face, însă în măsura în care se va putea din punct de vedere financiar. Acesta a subliniat și că primarii mai au alte surse de finanțare pe care se pot baza în momentul în care creionează diverse proiecte.
”Domnule consilier, în primul rând mă gândesc la proiectele Consiliului Județean. De asemenea, pe tot ceea ce înseamnă parte de reabilitare școli, dotări și așa mai departe au PNRR-ul. Majoritatea și-au scris proiectele respective. Noi încercăm doar să ajutăm prin aceste cofinanțări. CJ Brăila ajută UAT-urile. Nu era și nu este o obligație. Încercăm să ajutăm primarii să mai facă proiecte prin județ. Și eu cred că lucrurile și sumele date de Consiliul Județean tuturor primarilor au fost destul de consistente în decursul anilor. Acum ne restrângem. Prioritare sunt proiectele Consiliului Județean. Ajutăm și primăriile, dar au și axe de finanțare pe proiectele europene. Eu nu cred că este o problemă. Haideți să gândim în ansamblu, să nu mai așteptăm cu mâna întinsă”, a declarat Chiriac.
Liberalii au insistat că pentru proiectele mici, primarii nu pot accesa fonduri prin PNRR sau ”Anghel Saligny” și că ajutorul ar trebui să vină dinspre Consiliul Județean. În cele din urmă Alexandru Bucălău a acuzat că felul în care a fost stabilită alocarea finanțărilor pentru anumite proiecte este incorect.
”Domnule președinte, suntem «pentru» acest ajutor, doar să nu fie discreționar! Păi, dacă pentru două proiecte aveți 90% cofinanțare, pentru celelalte doar 60%, cum nu e discreționar?!”, a declarat Bucălău.
Șeful CJ Brăila a ținut să sublinieze că în realitate ajutorul dat de instituție către UAT-uri este binevenit, în ciuda criticilor nefondate ale PNL-iștilor.
”Dar nu este. E pentru toată lumea! Bine, asta e logica dumneavoastră. Eu consider că nu este discreționar, sumele sunt alocate pentru fiecare UAT!”, a conchis Chiriac.
În cele din urmă proiectul privind noul regulament a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
