Mergi la conţinutul principal

“Lovitura” Transgaz. Hidrogen integrat în sistemul național de transport gaze

*compania este astfel “în ton” cu cerințele europene unde hidrogenul abia reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic * mai mult, Transgaz a pus bazele și unui proiect pilot în acest sens * ultima mutare a companiei, condusă în ultimii 8 ani de brăileanul Ion Sterian, este Memorandumul semnat cu  GAZ-SYSTEM S.A din Polonia

 

Operatorul Sistemului de Transport Gaze din Polonia, GAZ-SYSTEM S.A., și TRANSGAZ, Operatorul Sistemului Național de Transport gaze naturale din România au semnat un Memorandum de Înțelegere, potrivit unui comunicat al companiei românești, condusă de brăileanul Ion Sterian, în calitate de director general.

Memorandumul sprijină cooperarea dintre Părți și vizează dezvoltarea unei abordări armonizate în ceea ce privește punerea în aplicare a priorităților strategice ale UE în domeniul securității în aprovizionarea cu gaze, integrarea pieței și dezvoltarea durabilă, în special în legătură cu Acordul verde al UE.

Părțile s-au angajat să consolideze cooperarea deoarece acești transportatori de energie vor juca un rol crucial în procesul de decarbonizare atât în Polonia, cât și în România. Mai mult decât atât, companiile vor explora  potențialul de cooperare în domeniul noilor gaze și hidrogenului, cu un impact crucial asupra funcționării și dezvoltării în continuare a sistemelor naționale de transport din ambele țări.

În acest context, ca parte a programului de investiții 2015-2025, GAZ-SYSTEM intenționează să construiască peste 2000 de km de conducte noi de gaze în partea de vest, sud și est a Poloniei.

La rândul său, cu o tradiție de peste 107 ani, TRANSGAZ operează o rețea de peste 13980 km de conducte de transport gaze naturale, din care 479 km reprezintă gazoductul BRUA faza 1 - proiect cofinanțat de Uniunea Europeană cu un grant de aproximativ 180 milioane de Euro și pus în funcțiuneîn noiembrie 2020.
Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică. BRUA  faza 1 înseamnă și o cale de acces la piețele europene pentru potențiala producție de gaze naturale din Marea Neagră. Pentru următorul deceniu, planul elaborat de TRANSGAZ și aprobat de către ANRE privind dezvoltarea SNT cuprinde proiecte de investiții strategice estimate la peste 4,1 miliarde euro.
TRANSGAZ este o companie listată la Bursa de Valori București, cu simbolul TGN, în categoria Premium. Compania a fost condusă în ultimii 8 ani de brăileanul Ion Sterian, mai întâi ca președinte al Consiliului de Administrație 2013 – 2017, iar apoi până în prezent ca director general.

 

Transgaz, proiect pilot pentru transportul și utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen

Transgaz, în calitate de operator al sistemului de transport gaze naturale, are prevăzut în strategia de dezvoltare integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale, în vederea alinierii la Directivele, Strategiile și Acordurile Europene în vigoare.

În acest context, compania are identificate anumite locații unde urmează, în perioada imediat următoare, să deruleze un proiect pilot pentru transportul și utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen.

11 culoare pentru pentru transportul  hidrogenului

În urma unei analize preliminare, au fost identificate 11 culoare care  să fie incluse în ”coloana vertebrală” a viitorului sistem european de transport al hidrogenului. Acestea sunt:

1.Culoarul conductelor de tranzit (prin utilizarea unei conducte)
2. Culoarul Marea Neagră – Podișor
3. Culoarul Giurgiu – Podișor – Jupa – Nădlac (Culoarul BRUA)
4. Culoarul Onești – Gherăești – Lețcani – Ungheni (Republica Moldova)
5. Culoarul Petrovaselo – Comloșu Mare (Serbia)
6. Culoarul Jupa – Prunișor
7. Culoarul Isaccea – Onești
8. Culoarul Siliștea – București
9. Culoarul Onești – Coroi – Hațeg
10. Culoarul Coroi – Medieșu Aurit
11. Culoarul Podișor – Coroi

Culoarele propuse pentru transportul hidrogenului asigură interconectarea cu toate statele vecine României, respectiv Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova și totodată oferă accesul la depozitele de înmagazinare gaze naturale existente. 

În ceea ce privește transportul hidrogenului prin conductele existente ale SNT, trebuie avut în vedere atât impactul asupra diferitelor mijloace de măsurare a cantităților de gaze naturale, cât și impactul asupra diferitelor materiale și echipamente ale conductelor de transport gaze naturale, aspecte care sunt analizate în prezent .

 Proiectul Tuzla-Podișor; Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea

De circa 6 luni, Transgaz se află în discuție cu finanțatorii societății pentru finanțare nerambursabilă pe două direcții.

Astfel,în ceea ce privește Strategia de decarbonizare, Transgaz are în vedere Proiectul Tuzla-Podișor — analiza emisiilor de C02/CH4 și a investițiilor necesare în tehnologie pentru reducerea acestora.

De asemenea, compania are în vedere un Studiu de Fezabilitate pentru construirea și operarea unei facilități de producție H2 la scară redusă în zona Dobrogea, urmând ca hidrogenul să fie introdus experimental în conducta Tuzla-Podișor pentru a se analiza comportamentul din punct de vedere tehnic și pentru a testa un model de piață referitor la cererea pentru hidrogen, precum și reglementările aferente unor astfel de tranzacții.

Interes maxim în Europa

În prezent, hidrogenul reprezintă o fracțiune modestă din mixul energetic global și european și este încă produs în mare parte cu ajutorul combustibililor fosili,în special al gazelor naturale sau al cărbunelui. Hidrogenul curat, obținut cu surse regenerabile de energie, poate contribui la decarbonizarea industriei grele sau a transportului rutier de mărfuri, care, în caz contrar, ar consuma o mare parte din combustibilii fosili.  

Băncile europene multilaterale (BEI, BERD) încep deja să condiționeze acordarea de finanțare de existența unei strategii de decarbonizare și de implementarea unor acțiuni concrete pentru decarbonizarea rețelei de transport (prin transportul unui mix de gaz metan cu H2, gaz sintetic sau biogaz).

PNRR: Infrastructura de distribuție de gaz natural în combinație cu hidrogen – 400 milioane de euro

Hidrogenul reprezintă un combustibil nepoluant și cu un randament/putere calorică foarte ridicat, capabil să acopere nevoile de alimentare cu energie a populației, dar și ale mediului de afaceri. În România, mai mult de jumătate din populație nu este deservită de gaz natural, folosind surse de energie poluante, cu emisii ridicate, costisitoare și dăunătoare sănătății, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență.  Astfel, autoritățile spun că PNRR oferă României șanse de a face un pas în viitor, construind de la bun început rețele de transport și distribuție de gaz natural capabile pe deplin să integreze gazele viitorului, precum hidrogenul.

Prin PNRR se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaz natural (transport, distribuție, stații de comprimare) într-o regiune slab conectată la gaz natural, capabilă să preia hidrogen și alte gaze decarbonate (e.g. bio-metan, etc.) în proporție de până la 10% din capacitate. Valoarea totală a investiției este estimată la 400 de milioane EUR.

Digitalizarea și eficientizarea operațiunilor operatorului de distribuție și de sistem în vederea creșterii abilității preluării din rețea a fluxurilor hidrogen reprezintă una dintre caracteristicile noilor rețele inteligente ce vor fi realizate. Prin această investiție România va participa activ la implementarea strategiei Uniunii Europene pentru hidrogen, respectiv va instala pe propriul teritoriu până în anul 2024, 30 GW în electrizoare, pentru producția a 1.500 de tone H2.

 Conform PNRR, beneficiarul direct este Ministerul Energiei, iar beneficiarii indirecți sunt companiile mari din domeniul energiei implicate în proiecte de cercetare în domeniu, operatorul de transport gaze naturale și operatori de distribuție gaze naturale, operatori procesare hidrogen, transportatori și consumatori.

Potrivit PNRR, România nu are în prezent un cadru de reglementare a producției de energie electrică pe bază de hidrogen, urmând a fi definită o viziune clară cu privire la utilizarea hidrogenului pe piața internă sau pentru export. România are în vedere dezvoltarea tehnologiilor hidrogenului în principal în sectoarele transporturilor, gazelor naturale și energiei electrice.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu