La ediția precedentă a Festivalului de Teatru, publicul din Brăila a putut să-i vadă spectacolul “Căsătoria” de N. V. Gogol (Teatrul Municipal “Bacovia” Bacău). Anul acesta revine cu două noi producții: “Colivia cu nebune” de Jean Poirot (Teatrul “Luceafărul” Chișinău”) și “Livada”, adaptare după A. P. Cehov (Teatrul Municipal “Matei Vișniec” Suceava). Vorbim despre Slava Sambriș, unul dintre cei mai apreciați regizori ai momentului, montările sale fiind premiate atât în România, cât și în Republica Moldova. Despre “ingredintele” unui spectacol bun de teatru și ce îi așteaptă pe brăilenii care vor veni la festival, dar și multe altele, aflați din interviul următor.
- Anul acesta reveniți la Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative de la Brăila nu cu unul, ci cu două spectacole. Înseamnă acest lucru ceva pentru dumneavoastră?
- E un angajament mai mare. Așa simt, având în vedere că sunt două trupe de teatru total diferite care vin cu două spectacole la fel de diferite. Am mai avut o experiență de genul acesta la festivalul de la Suceava, unde un spectacol a avut de câștigat iar altul a fost un fiasco total. Probabil că mi-e frică de acest lucru. Dar, dincolo de asta, participarea mea cu două spectacole în festival mă onorează.
- Am vrea să știm ce îi așteaptă pe brăilenii care vor veni la spectacolele ”Colivia cu nebune” și ”Livada”?
- «Colivia cu nebune» este un spectacol despre acceptarea dragostei în toate formele ei. Deși piesa este una clasică, încă mai provoacă și astăzi controverse, reacții. Pentru mine este important ca această temă sensibilă pe care o abordează spectacolul să fie primită, acceptată, în așa fel încât lumea să empatizeze și să se simtă bine. Spectacolul «Livada» vorbește despre despărțirea cu viața, o temă existențială care sper să atingă privitorii.
- Sunteți unul dintre cei mai apreciați regizori ai momentului. În opinia dumneavoastră, care sunt ”ingredientele” unui spectacol bun de teatru?
- Mulțumesc pentru apreciere, dar mai am mult de lucrat asupra mea. Acuma depinde și cât o să rezist pentru că nu-i ușor deloc. Și aici mă refer la condițiile în care se face teatru… Cred că sinceritatea este ingredientul principal și cred că e necesar să înțelegem până la urmă de ce facem teatru.
- Tot din punctul dumneavoastră de vedere aș vrea să știu ce contează mai mult: ca un spectacol să fie bine primit de public sau de către critici?
- Nu știu dacă m-am gândit vreodată la asta... Cred că ambele părți ar avea un cuvânt important de spus pentru mine. Atunci când lucrez la un spectacol mă gândesc la oameni, în general.
- Dintre toate proiectele în care ați fost implicat până acum, ne puteți spune dacă există un spectacol ”de suflet”, care vă reprezintă?
- Cred că spectacolul «Vicontele» de E. Ionesco, «Flori de Mină» de Csaba Szekely, «Livada» după A. P. Cehov sunt câteva spectacole care îmi sunt dragi sufletului.
- Dar până acum, cel mai frumos moment din carieră puteți spune că a fost...
- Tinerețea. Eram naiv, atunci mi se părea totul curat, frumos... Probabil că și acum încă sunt naiv, nu știu... Cred că asta mă face să mai fiu încă în teatru.
- În prezent sunteți și director artistic al Teatrului „Luceafărul” din Chișinău, iar în presa din Republica Moldova ați fost numit ”regizorul care a schimbat teatrul”. Ce a implicat această schimbare?
- Știu că așa se zice despre mine și asta mă bucură, trebuie să recunosc. Întâlnirea mea cu Teatrul «Luceafărul» s-a produs acum trei ani când am fost invitat să montez «Flori de Mină». Nu mi-am imaginat că voi ajunge vreodată să fiu angajatul acestui teatru. Aici am descoperit câțiva actori talentați, actori despre care nu prea se știa mai nimic, pentru că erau umbriți de personalitatea fostului director. Odată cu venirea mea la «Luceafărul» au venit și alți actori care au completat trupa și care acum țin repertoriul teatrului. Este o atmosferă sănătoasă la «Luceafărul» și cred că asta contează cel mai mult!
- În continuare vă împărțiți viața între România și Republica Moldova. Ce vă atrage aici, ce vă îndeamnă să rămâneți acolo?
- Faptul că am făcut un master în regie la București, la clasa profesorului Alexandru Darie, un Om pe care l-am iubit mult, m-a ajutat, cred, să-mi fac o punte de trecere în lumea teatrului din România. Am revenit în Republica Moldova atunci când începuse pandemia. Venisem doar ca să stau în carantină, nimic mai mult, pentru că mă costa mult șederea mea la București. Nu aveam niciun gând să rămân aici, dar s-a întâmplat să mă leg de acest teatru și să-mi devină foarte drag. Am vrut să văd dacă sunt capabil să schimb ceva. Deseori mă gândesc oare ce mă leagă de acest spațiu, de Republica Moldova, de ce mai stau aici... Cred că e vorba de rădăcini, până la urmă, de identitatea noastră pe care încă nu o știm și pentru care încă nu putem lupta, din păcate...
- Vă mai aduceți aminte ce visați la început, când ați făcut primii pași în lumea artistică și ce visați acum?
- Atunci credeam că sunt mare și puternic și că le pot pe toate, iar teatrul mi se părea mic și ușor de cucerit. Acum, odată cu înaintarea mea în vârstă, înțeleg că devin tot mai mic iar teatrul e tot mai mare și mai mare. Și mai greu de atins...
de Jean Poirot, regia Slava Sambriș
Teatrul „Luceafărul” Chișinău, Republica Moldova
Joi, 28 septembrie, ora 18.00, Sala Mare
„Colivia cu nebune” se recomandă drept o comedie despre aparențe și prejudecăți, familii tradiționale și... mai puțin ori, poate, mai mult de-atât, sau, într-un cuvânt: despre iubire, în toate formele și înțelesurile ei.
Un tânăr îndrăgostit peste măsură, Laurent, hotărăște să se însoare. Înainte de acest pas însă, el trebuie să facă față unei dificile încercări: să organizeze o cină în familie, cu părinții. Nimic ieșit din comun până în acest moment, doar că mireasa provine dintr-o familie cu vederi extrem de conservatoare, cu un tată politician care militează pentru morală și familia tradițională. Iar Laurent descinde dintr-o familie ieșită din tiparele unei mentalități conservatoare. De frică să nu-și piardă iubita, tânărul își roagă tatăl să joace în fața familiei ei un rol complicat…
Distribuție: Gigi Tabarcea, Ion Jitari, Ion Liulica, Ion Prisacara, Victor Triboi, Radu Canțîr, Oleg Lungu, Emilian Crețu, Iraida Bobescu, Maria Anton, Dorina Tataru
Dansatori: Ion Prisacara, Oleg Macovei, Andrei Chirtoca
Traducere: Adrian Solomon
Scenografie: Adrian Suruceanu
Pictor de costume: Stela Verebceanu
Coreografie: Alexandra Soșnicova și Serghei Golovnea
„LIVADA” adaptare după A. P. Cehov
regia Slava Sambriș
Teatrul Municipal “Matei Vișniec” Suceava
Vineri, 29 septembrie, ora 20.00, Casa Tineretului
„Livada” este un spectacol despre decăderea morală și sfârșitul unei epoci, despre viață și moarte, despre învinși și învingători, despre nostalgia după trecut, prezentul dezrădăcinat și viitorul incert. Fiecare dintre noi are livada sa de vișini, iar cineva va încerca să o distrugă.
Ranevskaia Liubov Andreevna revine în Rusia la moșia ei, după o lungă ședere la Paris. Pretextul întoarcerii acesteia este faptul că moșia urmează să fie scoasă la licitație din cauza datoriilor acumulate. Cu această ocazie, femeia îi va vedea pe apropiații săi. Familia Ranevskăi face parte din aristocrația rusă, o clasă aflată în declin odată cu abolirea sclaviei din 1861. „M-am născut aici, mama mea a locuit aici, tatăl meu, bunicul meu... Iubesc această casă, nu-mi pot imagina viața fără livada de vișini, iar dacă trebuie vândută, atunci vindeți-mă și pe mine odată cu ea…”, spune Liubov Ranevskaia. În contextul conflagrațiilor și dezastrelor care astăzi amenință viitorul umanității, spectacolul este unul actual, descriind aspecte ce țin de goana după putere și avere, redând declinul unei clase sociale, prezentându-ne oameni depersonalizați și înstrăinați de sine, adunând laolaltă anxietățile și deziluziile omenirii.
Distribuția: Cristina Florea, Alexandru Marin, Răzvan Bănuț, Clara Popadiuc, Iulian Burciu, Diana Lazăr, Horia Butnaru, Cosmin Panaite, Delu Lucaci, Maria Teișanu, Bogdan Amurăriței, Mihai Ciobanu, Emil Coșeru (actor al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași)
Scenografia: Răzvan Bordoș
Costume: Diana Nistor
Univers sonor: Dumitru Seretinean
Lighting design: Costi Baciu
Video design: Mihai Nistor
Bilete pot fi achiziționate de pe site-ul www.blt.ro sau de la agenția teatrală.
