• administraţia locală a solicitat consilierilor acordul pentru casarea acestui obiectiv, scoaterea lui din inventarul public şi valorificarea pieselor şi instalaţiilor ce mai pot fi salvate din fosta reţea de termoficare a oraşului • proiectul avea nevoie de 18 voturi pentru a trece, dar a picat în contextul în care tabăra liberală s-a abţinut, fiind înregistrate şi două neparticipări la vot
Tentativa de casare a întreg obiectivului “magistrală de termoficare”, cu o valoare de inventar de aproape 179 milioane lei, a picat “la mustaţă” în şedinţa de ieri a Consiliului Local Municipal, lipsind un singur vot. Subiectul însă a constituit prilej de contre şi replici tăioase între consilierii de la putere şi cei din opoziţie, “rana” valorificării “pe doi lei” a părţii aeriene din fosta magistrală rămânând şi acum deschisă.
Concret, proiectul propus ieri dezbaterii şi votului în CLM a vizat două aspecte: pe de o parte, casarea întregului bun de inventar “magistrală de termoficare” şi scoaterea acestuia din evidenţele contabile, iar, pe de altă parte, obţinerea acordului pentru valorificarea pieselor, ansamblelor şi subansamblelor provenite din dezafectarea fostelor centrale termice de cartier şi din punctele termice, toate parte a reţelei de termoficare a oraşului, aflată în domeniul public al municipiului.
Privitor la magistrala de termoficare, cei de la CUP Dunărea, însărcinaţi acum 3-4 ani să preia şi să valorifice acest obiectiv aflat în domeniul public al municipiului, au cerut casarea acestuia. Din corespondenţa dintre operatorul de apă-canal şi municipalitate se desprinde clar ideea că este imposibilă valorificarea părţii subterane a magistralei întrucât ar presupune “răscolirea” stratului de asfalt de pe străzile şi trotuarele din oraş sub care sunt poziţionate conductele de termoficare. De altfel, compania atrage atenţia că nu se justifică din punct de vedere beneficiu-cost o astfel de acţiune, punând în balanţă cheltuiala enormă cu readucerea la starea iniţială a covorului asfaltic după ce s-ar dezgropa conductele. Ca o paranteză, partea supraterană a magistralei a fost valorificată în 2015 - 2016 de către CUP Dunărea, cu ajutorul unei firme din Sibiu (Laromet Transib) care s-a angajat la vremea respectivă să demoleze conductele şi toate elementele de susţinere ale acesteia şi să facă curăţenie pe traseul magistralei, inclusiv să se ocupe de vata minerală provenită din termoizolaţia ţevilor respective. Ca idee, municipalităţii îi revenea circa 400 lei la fiecare tonă de fier vechi recuperată din fosta magistrală.
A picat la un vot “mustaţă”
Revenind la cel de-al doilea aspect ţintit de proiectul HCLM de ieri - valorificarea elementelor provenite din patrimoniul fostei reţele de termoficare a oraşului -, cei de la CUP Dunărea au mai punctat în adresele trimise Primăriei faptul că în urma lucrărilor de modernizare a reţelei de apă-canal de pe Calea Călăraşilor din acest an, au fost scoase din subteran conductele de termoficare găsite pe traseul şantierului. Acestea, împreună cu toate instalaţiile rezultate din dezafectarea Punctelor Termice din oraş, precum şi a Centralelor Termice ar trebui rapid valorificate, susţin cei de la CUP, pentru a nu atrage “atenţia” hoţilor de fier vechi. “Deşi compania are personal calificat (Poliţia Locală) pentru asigurarea pazei, considerăm că este insuficient în situaţia în care răufăcătorii vor prinde de veste că, la ora actuală, găzduim cel mai mare depozit de fier vechi din municipiu. (...) În încheiere vă rugăm să emiteţi un răspuns cât mai operativ întrucât Compania nu are prevăzut în buget costuri suplimentare pentru pază şi riscăm evenimente neplăcute vis-a-vis de soldul de gestiune de deşeuri fier vechi”, se menţionează în adresele CUP Dunărea către Primăria Brăila.
Discuţiile la acest proiect HCLM din şedinţa de ieri s-au concentrat pe aspecte ce ţin de modul de valorificare a bunurilor de retur provenite de la fostele PT-uri şi CT-uri din oraş. Mai precis, consilierii liberali şi-au manifestat temerea ca nu cumva întreg inventarul să ajungă să fie vândut ca fier vechi, în loc ca piesele să fie vândute la bucată, ca bunuri funcţionale, referindu-se aici la vanele, pompele şi automatizările realizate în cadrul unor programe investiţionale pe bani publici. De asemenea, au existat voci din rândul consilierilor care au cerut constituirea unei comisii de inventariere la faţa locului, din punct de vedere faptic nu doar scriptic, a bunurilor de retur pentru care CUP Dunărea cere acordul de valorificare.
Într-un final, după mai multe contre între cele două tabere de consilieri, la momentul votului, proiectul a picat cu 17 voturi “pentru”: fiind un proiect pe parte de patrimoniu avea nevoie de girul a două treimi dintre consilieri, aşadar de 18 voturi “pentru”. S-au înregistrat 7 abţineri din tabăra liberalilor şi nu au participat la vot, pentru a evita conflictul de interese, consilierul PND Traian Adrian şi consilierul PSD Petru Gojan, ambii salariaţi ai CUP Dunărea. De asemenea, PND-ista Florica Lungu, proaspăt intrată în CLM, a lipsit de la lucrările şedinţei.
Rămâne de văzut, în aceste condiţii, ce va decide administraţia locală referitor la aceste bunuri publice, dat fiind faptul că pericolul furturilor din depozitul CUP Dunărea este unul real, mai ales după experienţa nefastă în care o bună parte dintre bunurile reţelei de termoficare a fost “subtilizată” de hoţii de fier vechi.
