• primăria a emis notificarea privind rezilierea contractului de concesiune în baza căruia investitorul privat „APAN” a preluat terenul de la fosta unitate militară • asta pentru că firma nu a făcut demersurile pentru a obţine autorizaţia de construire, aşa cum s-a angajat prin actul adiţional din noiembrie 2015 • omul de afaceri Mircea Andreev, reprezentantul „APAN”, spune că nu a primit încă adresa primăriei • este evident că litigiul va ajunge pe masa de lucru a magistraţilor şi va mai trece ceva vreme până când va fi tranşat
Odată cu gongul final din ultimul ceas al anului 2016 a expirat şi termenul până la care în proiectul imobiliar de la Caporal Muşat trebuia să se facă pasul decisiv: obţinerea autorizaţiei de construire. După cum vă amintiţi, consilierii municipali au fost de acord în 2015 cu acordarea unei ultime şanse acestui proiect, promis de una dintre firmele omului de afaceri Mircea Andreev, dar au impus şi termene concrete, de respectarea cărora depindea continuarea afacerii. Un astfel de punct de referinţă era obţinerea autorizaţiei de construire, termen care a expirat la finalul lui 2016. Cum 2016 s-a încheiat fără ca nimic să se întâmple, municipalitatea a trecut la rezilierea contractului. În mod evident, asta va deschide un lung şir de procese prin care „APAN” va încerca să răstoarne procedura lansată de autoritatea locală, mai ales că, după cum susţine omul de afaceri Mircea Andreev, vina pentru împotmolirea acestui proiect investiţional ar fi în curtea Primăriei. Deja s-au pierdut mai bine de 3 ani fără ca o roabă de ciment să fie pusă la temelia construcţiilor promise pe acel amplasament. Rămâne de văzut câţi alţi ani se vor duce pe apa sâmbetei până când instanţa va tranşa litigiul „APAN” vs. Primăria Brăila şi, de asemenea, ce vor decie consilierii municipali din actualul mini-Parlament local cu privire la viitorul terenului şi al clădirilor din curtea fostei unităţi militare.
18 decembrie 2016, termenul de decădere
A trecut şi termenul din 18 decembrie 2016, până la care APAN trebuia să obţină autorizaţia de construire, fără ca asta să se şi întâmple, context în care, în mod automat, municipalitatea a trecut la rezilierea contractului de concesiune pe care îl are cu firma respectivă pentru lotul de teren din zona Ciocârlia, aşa cum, de altfel, prevede actul adiţional aprobat de consilierii municipali în noiembrie 2015 şi asumat prin semnătură de către APAN. Hotărârea de CLM emisă în urmă cu mai bine de 2 ani prevede în mod clar obligaţii şi termene de respectarea cărora depindea continuarea sau nu a parteneriatului de la Caporalul Muşat. Mai precis, textul de hotărâre spune că APAN Motors înţelege să demoleze până la urmă cele 3 clădiri, care încă mai există pe amplasamentul fostei unităţi militare, în condiţiile iniţiale stabilite prin contractul de concesiune autentificat sub nr 3671/2013, conform ofertei depuse. Mai departe, primăria se obliga să emită Autorizaţia de Demolare pentru acele 3 clădiri, lucru care s-a şi întâmplat. Dar, cel mai important, “Concesionarul (adică APAN Motors - n.r.) se obligă să depună toate documentele avizele, proiectele etc necesare emiterii Autorizaţiei de construire în aşa fel încât aceasta să poată fi emisă în termen de maximum 365 de zile de la data comunicării Autorizaţiei de demolare sau a comunicării Planului Urbanistic Zonal, în cazul în care realizarea acestuia este impusă”. Cum comunicarea Autorizaţiei de Demolare s-a făcut la data de 18 decembrie 2015, termenul de 365 zile calendaristice a expirat la 18 decembrie 2016. “Nerespectarea de către părţi a oricărei obligaţii în termenul asumat în prezenta hotărâre atrage rezilierea contractului”, se punctează în actul adiţional la contractul de concesiune aprobat în noiembrie 2015, de către consilierii municipali din vechiul mandat.
Viceprimarul Alexandru Jantea: „A fost emisă notificarea privind rezilierea contractului”
Drept urmare, acum, în ianuarie, municipalitatea a făcut pasul decisiv şi a făcut notificarea către „APAN” privind rezilierea contractului de concesiune. Viceprimarul Alexandru Jantea a confirmat că a fost demarată această procedură şi a explicat că, în prealabil, au fost emise o serie de somaţii pe adresa investitorului prin care practic i s-au reiterat obligaţiile asumate prin contractul de concesiune şi actele adiţionale aferente. “După cum am mai spus şi în alte ocazii, firma respectivă a obţinut autorizaţia de demolare şi a avut răstimp, conform contractului, să depună într-un an documentaţia pentru autorizaţia de construire. La timpul oportun, i s-au pus în vedere toate aceste aspecte, i-am făcut somaţii să urgenteze treaba. (...) Există un contract, care prevede faptul că ulterior depăşirii termenului şi nerealizării obligaţiei privind obţinerea autorizaţiei de construire, urmează rezilierea contractului. Asta s-a întâmplat chiar zilele acestea, în sensul că a fost emisă notificarea privind rezilierea contractului. Orice contract poate fi denunţat de către una dintre părţile semnatare, în condiţiile în care cealaltă parte se află în culpă şi nu respectă obligaţiile”, ne-a declarat Jantea. Întrebat dacă autoritatea locală se aşteaptă la un eventual proces din partea „APAN” după comunicarea rezilierii, sursa citată a precizat că este dreptul oricărui cetăţean să apeleze la instanţă, dacă se consideră nedreptăţit. Ce se va întâmpla mai departe cu terenul de la fosta unitate militară, odată revenit în proprietatea municipalităţii? „Problema va fi adusă în atenţia şi dezbaterea actualului Consiliu Local Municipal, care va decide în acest sens”, a mai completat vicele.
Un banal furt a pus pe butuci o investiţie de milioane de euro
Contactat de reporterii “Obiectiv”, omul de afaceri Mircea Andreev a explicat că nu are cunoştinţă de notificarea de reziliere: “Deocamdată nu am primit nimic privitor la acest aspect. Probabil va sosi. Oricum şi noi, la rându-ne ne-am adresat din timp municipalităţii şi chiar în decembrie am trimis o adresă în care am reluat toate explicaţiile şi argumentele noastre privind problemele întâmpinate în acest proiect. De fapt, planurile noastre au fost încurcate de un furt care a avut loc la fosta unitate militară de la Caporalul Muşat şi despre care nu se mai spune nimic. Cunoaşteţi faptul că acele clădiri au fost vandalizate, iar proiectul se baza pe reconstrucţia acelor clădiri. Fiind distrusă structura de rezistenţă a acestor clădiri nu au mai putut fi reabilitate”, ne-a declarat Andreev.
Mai trebuie adăugat faptul că omul de afaceri a insistat, de-a lungul timpului, în discuţiile purtate cu reprezentanţii autorităţii locale, asupra impactului generat de furtul unor elemente de rezistenţă din clădirile rămase încă în picioare pe porţiunea de teren concesionată în 2013. De exemplu, într-una dintre aceste discuţii, din august 2015, în prezenţa primarului de la acea vreme, Aurel Simionescu, şi a secretarului primăriei, Ion Drăgan, Andreev a subliniat că aceste construcţii trebuia păzite de primărie „În luna ianuarie 2015 s-a semnat contractul pentru clădiri. Clădirile trebuia păzite de către Primărie. DIOP Security nu a păzit clădirile, ci terenul, fiarele şi molozul. Clădirile, în septembrie - noiembrie 2014, au fost vandalizate conform raportului încheiat de către Poliţie şi face obiectul unui dosar de furt. Din raportul de evaluare rezultă un cost suplimentar pentru a Ie renova. Ca urmare a furtului de fier vechi, clădirile nu mai au rezistenţa corectă conform raportului de evaluare depus. Au tăiat cu autogenul, se pare că au lucrat cam două luni. Consiliul Local Municipal Brăila trebuie să cunoască faptul că a existat un furt şi acum clădirile nu mai fac parte din proiect. (...) Pe 19 ianuarie (2015 - n.r.) a fost o mare surpriză - lipsa grinzilor”, a explicat, în august 2015, Mircea Andreev la întâlnirea cu fostul primar. Afirmaţiile induc în subsidiar ideea că, astfel, vina pentru împotmolirea proiectului ar aparţine autorităţii locale. De ce asta? Păi, pentru că nu a păzit clădirile, iar hoţii le-au vandalizat şi apoi au furat structurile de rezistenţă, zădărnicind astfel planurile investitorului. Vom vedea ce va spune şi instanţa despre această poveste, fiind de aşteptat ca „APAN” să atace procedura rezilierii, invocând, printre altele, şi problema pazei clădirilor.
„Investiţia APAN”, o poveste încâlcită
Dacă dăm ceasul înapoi pe firul încâlcitei poveşti a proiectului Caporal Muşat, vom vedea că totul pleacă de la o licitaţie publică organizată de Primăria Brăila, în 2013, la solicitarea unui dezvoltator al retailerului CORA, care voia să construiască în zona fostei unităţi, pe partea dinspre Calea Călăraşilor, un hypermarket. Numai că la licitaţie singurul care s-a prezentat şi a cumpărat caietul de sarcini a fost “APAN Motors”, în timp ce dezvoltatorul care făcuse promisiuni în numele celor de la CORA n-a mai dat nici un semn de viaţă. Fiind un singur participant, licitaţia s-a reluat, iar la a doua tentativă, în vara lui 2013, “APAN Motors” a câştigat contractul contra unei redevenţe de circa 52.000 euro anual (preţul de pornire a licitaţiei era de circa 45.000 euro/an), pentru o perioadă de 49 de ani. Un an mai târziu, prin hotărâre de CLM, suma a fost diminuată undeva la circa 47.000 euro, după ce din lotul concesionat a fost scoasă suprafaţa drumurilor publice ce ar fi trebuit construite acolo. În linii mari, “APAN Motors” şi-a sumat obligaţia de a realiza un centru comercial, spaţii de petrecere a timpului liber, zone de alimentaţie publică, zonă dedicată copiilor, zone de circulaţie pietonală, plus realizarea în zonă a unui sens giratoriu şi a unei şosele care să străbată fosta unitate militară pentru a face legătura între Calea Călăraşilor şi Şoseaua Buzăului. Numai că de la perfectarea actelor privind concesionarea terenului şi până acum mare lucru nu s-a întâmplat pe terenul respectiv: au fost demolate câteva construcţii, o parte din molozul rezultat a fost lăsat la faţa locului, iar buruienile au năpădit întreaga zonă. “APAN” a revenit asupra proiectului iniţial şi a anunţat că ar
vrea să păstreze 3 dintre clădirile fostei cazărmi cu gândul să le reabiliteze şi să le integreze arhitectural în proiectul său. Pentru aceasta s-a organizat şi o licitaţie la care firma amintită a fost singur ofertant, câştigând fără probleme concesiunea clădirilor. Între timp, însă, hoţii au dat lovitura acolo furând o serie de elemente de rezistenţă context în care securitatea construcţiilor a fost compromisă. Aşa că “APAN” a spus că se vede nevoită să le dărâme. În faţa acestei propuneri, consilierii municipali au aprobat, în noiembrie 2015, o hotărâre care a venit însă şi cu o serie de termene precise de respectarea cărora depindea continuarea afacerii de la fosta unitate militară: eliberarea autorizaţiei de demolare, coroborat cu termene precise de obţinere de către “APAN Motors” a autorizaţiei de construire.
Mai trebuie spus că în tot acest răstimp, concesionarul a plătit primăriei redevenţa asumată prin contract.
Dincolo de această dispută dintre cele două părţi, un lucru rămâne în picioare la acest moment: nemulţumirea locuitorilor noului cartier construit pe amplasamentul fostei unităţi militare, care se plâng insistent de aspectul dezolant al zonei, de molozul lăsat în urma demolărilor pe parcela de la „APAN”, de praful care se iscă pe timp călduros, la cea mai mică adiere de vânt, şi de noroiul care se adună pe timp ploios. Despre acest coşmar pe care-l trăiesc de ceva vreme proprietarii de case din acest cartier - plătitori de taxe şi impozite locale nu vorbeşte nimeni.
