• consideră Alexandru Bucălău, candidat din partea PNL pentru un post de consilier judeţean
Alexandru Bucălău are 34 de ani şi este notar public în oraşul Ianca. El consideră că administraţia publică trebuie să se adapteze realităţilor mileniului III şi că soluţia pentru eliminarea birocraţiei şi a cozilor de la ghişee stă în digitalizare. Proiectul său, cuprins în Programul de guvernare locală al PNL, vizează eliminarea hârtiilor la nivelul administraţiei publice judeţene. Bucălău crede că singura şansă pentru reducerea decalajelor dintre judeţul Brăila şi judeţele din vestul ţării o reprezintă accesarea fondurilor europene şi avertizează că PSD şi-a demonstrat incompetenţa în acest domeniu. “Brăila este pe ultimul loc la atragerea fondurilor europene”, spune el. Alexandru Bucălău candidează pentru un post de consilier judeţean pe lista deschisă de Marian Căpăţână şi Alexandru Dănăilă.
- Conducerea PNL Brăila a inclus în Programul de guvernare locală proiectul dumneavoastră legat de debirocratizarea şi digitalizarea administraţiei la nivel judeţean. Vă rog să-mi spuneţi, în câteva fraze, care ar fi avantajele implementării acestui proiect.
- În primul rând, prin digitalizarea aparatului administrativ, cetăţenii ar scăpa de prea bine cunoscutele cozi de la ghişeele instituţiilor. O administraţie publică fără hârtii este mai suplă, mai eficientă şi îi scuteşte pe contribuabili de cozi şi de plimbări obositoare de la un ghişeu la altul. Este umilitor şi revoltător ca, după 30 de ani, românii să continue să stea la cozi pentru documente emise de instituţii ale statului, documente pe care le solicită alte instituţii ale statului. Este frustrant, dar şi nesănătos, în actualul context sanitar. Sistemul propus de noi creează o comunicare online între instituţii şi toate documentele pot fi transferate şi validate în format electronic. Spre exemplu, în momentul de faţă, un certificat fiscal emis de catre direcţia de taxe şi impozite din oricare primărie de judeţ poate dura până la trei zile pentru a fi eliberat, ori e vorba de consultarea unei baze de date şi eliberarea rezultatului, lucru care, online, ar trebui să se facă instantaneu. De asemenea, colectarea taxelor şi impozitelor de la populaţie s-ar putea face mult mai bine prin mediul online. La ora actuală, pe platforma ghiseul.ro sunt doar două primării din judeţul Brăila la care se pot plăti taxele şi impozitele online.
- Pentru un astfel de proiect este nevoie şi de finanţare. De unde şi cum pot fi atraşi bani pentru un astfel de proiect ?
- Implementarea acestui proiect se va realiza sub coordonarea Autorităţii pentru Digitalizarea României, instituţie nou înfiinţată în acest an şi care are rolul de a realiza şi de a coordona implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale. Sursa de finanţare pentru acest proiect o reprezintă fondurile puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană, care a alocat pentru exerciţiul financiar 2021-2027 peste 7 miliarde euro în vederea digitalizării aparatului administrativ. Într-o administraţie liberală, Consiliul Judeţean va avea ca prioritate atragerea de fonduri europene.
- Cum credeţi că o să arate Brăila în 2030?
- 2030 pare îndepărtat, dar, în fond, e vorba de doar 10 ani. Ei bine, îmi place să cred că în 10 ani, cu o echipă liberală la conducerea administraţiei publice locale, Brăila poate să recupereze o parte din diferenţa investiţională faţă de judeţele din vestul ţării, diferenţă vizibilă la ora actuală şi care poate fi cuantificată într-un dezavantaj economic clar. Îmi doresc, aşadar, ca Brăila anului 2030 să fie în primele 3 judeţe din ţară la atragerea fondurilor europene – este, în fond, singura şansă pentru a recupera diferenţele uriaşe faţă de judeţele din vest. Pentru asta e nevoie de o schimbare majoră. O schimbare care poate începe în 27 septembrie cu debarcarea PSD de la conducerea municipiului Brăila şi a judeţului, apoi cu schimbarea efectivă a felului în care se administrează judeţul. Dacă vom continua, însă, cu asemenea politici lipsite de viziune şi de interes pentru economie, viitorul nostru va fi sumbru. Gândiţi-vă că, în acest moment, sub administrarea PSD, Brăila este pe ultimul loc la atragerea fondurilor europene. Dincolo de cuvinte, trebuie să înţelegem că fiecare euro din această diferenţă de fonduri atrase înseamnă creşterea decalajului dintre Brăila şi judeţele dezvoltate. Cu cât suntem mai la coada clasamentului, cu atât vom rămâne şi mai în urmă. Asta va duce la o migrare a forţei de muncă, la o îmbătrânire din ce în ce mai accelerată a populaţiei, la o degradare culturală şi educaţională. Este ceea ce a făcut aici PSD vreme de 30 de ani. Trebuie să oprim goana asta spre prăpastie.
(Interviu realizat de Alexandru IONESCU)
