* chiar dacă în cartierele periferice s-a asfaltat masiv în ultima perioadă, pe mai multe străzi din zona centrală a orașului sunt gropi vechi de ani de zile pe care nu le observă decât șoferii
Scoaterea Brăilei din noroaie, prin asfaltări masive, mai ales în cartiere, e un aspect demn de apreciat. Ce te faci însă cu acele denivelări ale carosabilului și îndeosebi cu anticele gropi și gropițe care sunt spaima șoferilor, de ani și ani de zile? Cel mai elocvent exemplu sunt gropile vechi de vreo 10-15 ani din banda de stocaj de la Pistruiatu. Asta în condițiile în care anul acesta s-a venit cu asfaltarea până la 50-60 de metri de locul “în cauză”. Păi, cam asta se întâmplă dacă nu știm ce este pe teren, sau “nu e prins în proiect”... Un alt trist record îl deține prelungirea Griviței și Str. Delfinului, spre blocurile hexagoane și ANAF. Unde gropile apărute în asfalt au fost pe jumătate umplute de riverani cu cărămizi, BCA și marmură spartă ori cu piatră. Fără succes deoarece, când plouă, bălțile formate peste aceste gropi sunt o adevărată capcană pentru șoferi. Despre ce se întâmplă în această zonă am reținut opinia și nemulțumirea inginerului constructor Avram Niță: ”Degeaba tot plătim o droaie de taxe și impozite, dacă nimeni nu vede aceste anomalii. Sperăm totuși, și sugerăm ca odată cu lucrările din apropiere, din curtea interioară de la Romarta Nouă, să se vină cu utilajele și spre ANAF”.
Vorbeam de “asfalt tango”, singagmă care se potrivește perfect în cazul străzii Grivița. Stradă de atâtea ori scufundată și refăcută, din cauza texturii dificile a solului, a lucrărilor de slabă calitate, de multe ori executate pe timp nefavorabil, a branșamentelor necorespunzătoare etc. Dovadă că au reapărut acele dâmburi și denivelări, între Călărași și Școlilor. Cum tot pe Griviței, dincolo de Piața Mare (la numerele 209-211), de doi –trei ani s-a intervenit la o rețea de utilități, recurgându-se la comoda tasare naturală, cu ceva piatră concasată pusă deasupra. Denivelarea s-a menținut și accentuat ani de zile, iar cine știa zona ocolea mașinile parcate pe dreapta (dinspre Gării), cu riscul de a depăși linia dublă continuă și de a intra pe contrasens! Foarte periculos, deoarece aici traficul este intens și se circulă cu viteză mare. Iar pentru cine nu știe configurația terenului, pericolul este și mai mare. Chiar dacă, de ochii lumii, s-a turnat, de curând, o spoială de asfalt sub cota carosabilului. Apropo: să vedem cât va dura și refacerea carosabilului, în urma unei recente intervenții, în apropiere de stația de autobuz, carosabilul nefiind circulabil pe circa 50 de metri… Pericol mare și la intersecția Griviței cu Albina, din pricina craterelor din asfalt. Și exemplele pot continua pe ”nefericita” stradă Griviței...
Iar dacă e să ne referim la “gropițele“ din asfalt, mici dar adânci, conducătorii auto se bucură că, în sfârșit, vor scăpa de cele de pe Str. G-ral. Eremia Grigorescu (fosta Gării) și Str. Siretului (nu știm ce se va face și pe Str. Ion Ghica, la fel de ciuruită).
Oricum, mulți brăileni, chiar specialiști avizați, se întreabă de ce trebuie să existe astfel de gropi, ani zile, până când se vine cu covoarele de asfalt; de ce SUPAGL să nu aibe, dacă nu o stație de asfalt (cum a existat pe vremuri), măcar o instalație, chiar mobilă, pentru intervenții rapide și fără costuri mari, în cazul unor avarii sau la astuparea operativă a gropilor apărute în carosabil, ori pe trotuare și alei pietonale, locuri înguste etc.
