- Interviu cu regizorul Lucian Sabados, managerul Teatrului “Maria Filotti”. Am dovedit că ştim foarte bine să ne iubim publicul şi să îl respectăm”, declară Sabados
În viaţa cenuşie a Brăilei, un festival de teatru recunoscut în toată ţara păstrează încă parfumul oraşului cosmopolit de altădată, iar regizorul Lucian Sabados, managerul Teatrului “Maria Filotti” aduce, prin “Zile şi nopţi de teatru la Brăila”, bucuria de a ne întâlni cu actori valoroşi şi de a urmări spectacole de calitate. A vorbi despre cultură sau despre teatru, mai ales, într-o perioadă de criză şi de crize de tot felul, este un adevărat act de curaj. Dar, dincolo de grijile şi de problemele cotidiene, brăilenii îşi fac timp să treacă pragul Teatrului “Maria Filotti”- adevărată bijuterie a Oraşului cu salcâmi, iar acum, în perioada festivalului de teatru, centrul urbei se îmbracă în straie de sărbătoare, devine efervescent. Despre cea de a XI-a ediţie a festivalului de teatru, care se desfăşoară în perioada 17-24 septembrie 2017, regizorul Lucian Sabados, managerul Teatrului “Maria Filotti” ne-a oferit un interviu în urmă cu câteva zile.
-Domnule director, cum descrieţi, în câteva cuvinte, cea de a Xl-a ediţie a Festivalului “Zile şi nopţi de teatru la Brăila”?
-Este o ediţie sinteză, aş putea spune, în sensul că, în 2013, când am avut privilegiul să vin la conducerea acestui teatru, gândul meu a fost acela de a ajunge la o ediţie în care întregul festival să fie dedicat comediei. Mi-am dorit o astfel de ediţie şi ea, în mod simbolic şi logic, coincide cu debutul meu în noul mandat la conducerea Teatrului, un nou mandat de patru ani. Este pentru prima oară când fac o astfel de declaraţie de presă - şi mă bucur că o fac pentru cititorii ziarului “Obiectiv”- acesta va fi un mandat al spectacolelor de mare audienţă.
-Ce înseamnă acest lucru?
- Asta nu înseamnă în niciun caz că va apărea compromisul, dar, faţă de mandatul trecut, voi pune mai mult accent pe spectacolele de comedie, voi pune un mai mare accent pe genurile de teatru, pe melodramă, pe comedia lirică, pe dramele contemporane, pe poveştile adevărate, care nu au lipsit nici în mandatul trecut. Cred că, după patru ani, în care am demonstrat, împreună cu colegii mei, că locul şi rolul teatrului brăilean este foarte important în conceptul naţional al teatrului -am probat-o în prezenţele importante, în festivalurile naţionale şi am dovedit, nu numai prin calitatea textelor alese, ci şi a regizorilor invitaţi, am dovedit că ştim foarte bine să ne iubim publicul şi să îl respectăm. Acum, mergem pe o verticală a opţiunilor mele, în sensul că vrem să detaliem, vrem să venim spre comedia de toate felurile. Deci, cumva, tema la această ediţie este o avanpremieră la noul meu mandat, este, cumva o copertă.
-Ce aduce nou această ediţie?
-Titlul cred că este o sintagmă reuşită şi adevărată : Comedia este de foarte multe feluri. Şi, de noi depinde, de oamenii de teatru, să deschidem gustul publicului spre toate genurile de comedie, spre toate spectacolele de comedie, care pleacă totuşi, de la o comedie absurdă, de la textele magice ale secolului XX, trecând prin Caragiale, trecând prin Shakespeare, prin clasici, precum Gogol, prin comedia bulevardieră a secolului XIX şi ajungem la comedia contemporană. Este un spectru foarte larg, nu numai un arc în timp, ci, ajungem la o mare diversificare a formulelor de spectacol. Ajungem la textele dramaturgilor din SUA, la comedia britanică, la teatrul rus contemporan... Am încercat, prin propunerile mele, să creez, pentru publicul brăilean şi nu numai, o panoramă a panopliei comediei de la Shakespeare până în zilele noastre, toate, descifrate de regizori destul de tineri. A doua zonă de interes a mea ca selecţioner este de a promova, ca şi în ediţiile trecute, tineri extrem de interesanţi: vorbim de Vladimir Anton, de Sânziana Stoican, de Eugen Gyemant- care vine cu un spectacol cuceritor.
În prima zi venim cu o comedie spaniolă foarte puternică-CREDITUL, care aduce la rampă doi dintre cei mai importanţi actori ai ţării-Răzvan Vasilescu şi Şerban Pavlu- două nume emblematice.
-Câte trupe sunt implicate în proiectul din această ediţie?
-În 8 zile sunt implicate 15 trupe, un one-man show cu Răzvan Vasilescu şi un one-woman-show cu Edith Alibec, după Aglaia Veteranyi.
Oferta mea este una completă, iar în această ediţie vom dialoga, noi, actorii, cu dumneavoatră, spectatorii, despre cum arăta comedia în vremea lui Moliere, a lui Goldoni şi cum arată astăzi.
“Asta înseamnă pentru mine teatrul din Brăila, un brand, un brand de succes”
-Ce reprezintă Brăila în peisajul teatral românesc?
-În primul rând un brand de succes, care ţine de mult timp.Totdeauna Brăila a avut actori grozavi, actori mari. Dincolo de valoarea actorilor, aceasta a fost dublată de valoarea regizorilor, care dau totuşi totdeauna semnul plusvalorii teatrului. Prin anii 1980, teatrul din Brăila a început să însemne foarte mult. Au urmat anii ‘90, când s-a produs marele spectacol Chira Chiralina, al doamnei Cătălina Buzoianu, care este cel mai bun spectacol; în anii 2000, foarte interesantă a fost acea infuzie de tineri de la Iaşi, aduşi de doamna Dobrin şi de Bujor Măcrin, iar eu nu fac decât să readuc la normalitate şi la locul pe care îl are acest teatru. Dar este un brand. Vă dau cuvântul meu de onoare că este un brand; Brăila are o poveste foarte frumoasă, o tradiţie a teatrului extraordinară. Asta înseamnă pentru mine teatrul din Brăila, un brand, un brand de succes.
-Domnule director, în momentul în care spectatorii intră în această duminică a sufletului, care este teatrul brăilean, dumneavoastră, în calitate de manager al acestei instituţii, am văzut că îi primiţi de fiecare dată cu zâmbetul pe buze, cu braţele deschise, cu un cuvânt frumos, ca o adevărată gazdă. Pe mulţi dintre spectatori îi cunoaşteţi astfel destul de bine. Ce consideraţi că reprezintă pentru brăileni acest festival de teatru?
-Eu fac aceste gesturi din toată inima, dintr-o convingere sinceră, nu este un zâmbet formal. Aş vrea să le transmit spectatorilor că nu este un zâmbet protocolar, este un ceremonial. Ei trebuie să simtă că au venit la ei acasă, că sunt bine primiţi, pentru că teatrul serveşte comunitatea, este clar. Este mai mult decât o ospitalitate, este o deschidere spre un dialog. Pentru mine, fiecare om căruia îi dai un răspuns sincer, complet, sau un cuvânt bun, este cel mai frumos rezultat. Eu sunt astfel doar un vârf de lance, pentru că, toate acele mulţuniri ale spectatorilor noştri, ar trebui să le primească actorii.
-Dacă anul trecut, tema festivalului a fost Teatrul-între poveste şi criză, în acest an, la cote înalte este umorul. Ce fel de umor propuneţi pentru această ediţie?
-Toate spectacolele pe care le-am invitat, te conduc spre reflecţie. Unele dintre ele sunt făcute de regizori tineri, ceea ce este un lucru forte important. Comedia este un gen extrem de greu din punctul de vedere al profesioniştilor, al artiştilor, pentru că, atunci când faci comedie, eşti mult mai mult expus răspunsului direct al publicului, iar aici am o experienţă mare, pentru ca am pus în scenă 6 spectacole după opere ale lui Caragiale, care, pentru mine, este numărul unu, sufletul meu. Un regizor de comedie este un regizor complet, un regizor care ştie să construiască impecabil, pentru că, în general, comediile sunt construite foarte bine. Pentru mine, spectacolul de comedie foarte bine făcut, fără a face excese, fără a face compromisuri; a construi solid un spectacol de comedie, este o probă de virtuozitate.
- După ce criterii aţi ales piesele incluse în program?
- Comedia în fel şi chip-acesta este motto-ul acestui festival, pentru că ne bucurăm toţi la comedie, pentru că, prin comedie, ne îmbogăţim şi mai mult comunicarea cu spectatorii noştri. Comedia, arta, în general, are menirea să ne facă mai buni.
Piesele din program sunt alese în primul rând, după valoare. Aici, este un mic criteriu: criteriul unu-prim, care ţine şi de costuri. Nu există o piaţă fixă în teatru, dar, există, din păcate, teatre care au preţuri prohibite. Nu aş vrea să le numesc, pentru că nu vreau să le fac reclamă. Sunt costuri care nu respectă algoritmul firesc, un echilibru între cerere şi ofertă, sunt teatre cu pretenţii exorbitante, de aceea nu le veţi regăsi în programul acestui festival.
“Cu ani în urmă, se lua pulsul evenimentelor culturale din ţară, după ce spectacolele erau jucate prima dată în Bucureşti”
-La cât se ridică în acest an costurile festivalului de teatru de la Brăila?
-Sunt preţuri de o modestie incredibilă, însemnând până în 250.000 lei, adică două miliarde şi jumătate bani vechi. La Târgovişte, de exemplu, festivalul de teatru are un buget de peste şase miliarde. Noi, avem un buget pe măsură cu lumea în care ne învârtim şi economia Brăilei şi nu am cuvinte să mulţumesc, pentru că, deşi este un buget extrem de mic, este acoperitor, pentru că vorbim de bani bublici. Suntem modeşti, dar teatre şi personalităţi importante vin la festival, pentru că iubesc Brăila, ceea ce înseamnă o recunoaştere pentru teatrul brăilean şi pentru spectatorii din Brăila, unde, cu ani în urmă, se lua pulsul evenimentelor culturale din ţară, după ce spectacolele erau jucate prima dată în Bucureşti.
-Cum credeţi că vor primi brăilenii oferta dumneavoastră de spectacole de la aceată ediţie a festivalului?
-Trebuie să vă spun ceva. Eu am o relaţie de suflet cu brăilenii, o relaţie specială cu spectatorii, după cum aţi observat. Eu am avut de învins un mic handicap, când am venit la conducerea acestui teatru - faptul că oamenii nu mă ştiau, pentru că eu nu sunt brăilean. Eu am venit cu sufletul deschis, am simţit nevoia unei schimbări, iar acum mă simt ca acasă.
-Aţi avut de trecut şi câteva situaţii mai grele, în urma cărora aţi reuşit să ajungeţi mai aproape de sufletul spectatorilor. Şi, mă refer aici la perioada în care teatrul a fost închis pentru renovare, când actorii făceau repetiţii printre schele, iar spectacolele se jucau în deplasare, la teatrele din judeţele limitrofe sau din ţară. Atunci, mulţi brăileni au fost alături de trupa de actori şi v-au însoţit, dintr-o mare iubire pentru piesele pe care le-aţi pus în scenă şi pentru valoarea actorilor noştri.
-Orice director din lumea asta, când vede că teatrul lui intră in reparatii, îşi ia o perioadă în care îl inchide, face o pauză. Noi nu am ieşit o secundă din teatru; a fost o perioadă interesantă, pentru că noi nu am vrut să ne pierdem spectatorii. Spectatorul brăilean este foarte special, a prizat teatrul de cea mai bună calitate- vorbim despre spectatorii profesionişti, care gustă spectacolul în sine. Dar, mai are o calitate - e foarte mândru brăileanul, nu poţi să îl păcăleşti. De aceea, creşte provocarea şi nivelul prestaţiei mele ca director, a calităţii proiectelor promovate şi a echipei. Nu pot să uit perioada în care spectatorii au mers alături de noi la spectacole la teatrul din Galaţi şi ne-au susţinut, au stat faţă în faţă cu gălăţenii, pe aceeaşi scenă, ca la un pod cu flori. De aceea, vom continua aceasta relaţie bună cu teatrul din Galaţi şi din celelalte judeţe.
-Ce proiecte de viitor aveţi în legătură cu festivalul, cu teatrul brăilean şi cu trupa de actori?
-Pot să vă spun realizatorii care urmează în această stagiune; este o stagiune în primul an al noului mandat al meu, un an cu spectacole de mare audienţă. Vom începe pe 10 octombrie, cu un clasic, cu o comedie cu majuscule, la sala mare, cu Petre Vutcărău, din Republica Moldova, iar la sala studio, la aproximativ două-trei săptămâni, Radu Nechifor, cu o Comedie americană contemporană, la sala mică; va continua Lucian Sabados, înainte de sărbători, cu un spectacol pentru copii şi nu numai-Regele gol, după faimosul roman Hainele împăratului, de Andersen. Acesta este al treilea spectacol al meu pentru copii, pentru că îi iubesc foarte tare şi pentru că, din tot teatrul românesc şi nu numai, la categoria 10-14 ani este o problemă foarte mare, pentru că este neacoperită. Până la 10 ani, copiii merg la teatrul pentru copii, dar la această secţiune, 10-14 ani, nu sunt spectacole. Peste vârsta de15 ani, avem spectacole curate, decente, frumoase. De acum, pentru teatrul brăilean va deveni prioritar spectacolul pentru copii şi tineri, în încercarea de a recupera acest segment de vârstă care este total neacoperit. Va fi un spectacol oarecum manifest pentru tineri, pentru copii, dar şi pentru părinţi şi bunici. Numai că, spectacolul meu va avea mai multe etaje, le va da de gândit spectatorilor.
Va veni apoi un regizor tânăr, de 29 de ani, Alexandru Mâzgăreanu, care a realizat spectacolul Fazanul; el va pune în scenă în februarie-martie o comedie clasică, iar pentru trupa de actori brăileni, aceasta va fi o mare surpriză; şi, voi închide stagiunea cu un alt mare regizor din Republica Moldova, Slava Sambriş, care anul trecut a provocat cea mai mare surpriză la festival, a venit la Brăila cu un spectacol magic, cu Cântăreaţa cheală, a lui Eugen Ionescu, care este de fapt urmaşul lui Caragiale, primul mare autor absurd.
Asta este structura viitoarei stagiuni, care are mult echilibru, multă experienţă, multă prospeţime, consistenţă şi rigoarea că eu, faţă de brăileni, îmi voi ţine promisiunea. Am spus că va fi nu numai o stagiune, ci un mandat al spectacolelor de mare audienţă şi aşa va fi. Să ne bucurăm împreună! (A consemnat Tudoriţa TARNIŢĂ)
