Mergi la conţinutul principal

Ștefan Fusea, președinte CCIA Brăila: „Legea sistemului cameral a omis asigurarea unor surse de finanțare a acestuia pentru ca reprezentarea mediului de afaceri local să aibă un fundament foarte puternic”

* acesta este principalul argument în susținerea propunerii legislative care modifică Legea nr.335/2007 a camerelor de comerț

 

Într-un comunicat de presă trimis la redacție Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila își afirmă susținerea în legătură cu propunerea Legislativă B254/2022 privind modificarea Legii 335/2007 a camerelor de comerț din România. Reamintim că respectiva propunere legislativă a stârnit reacții negative în primul rând pentru introducerea unei contribuții, fără însă o precizare clară din partea contestatarilor cu privire la nivelul acesteia. În acest context, am aflat că ar fi vorba spre exemplu despre 10 euro/an în cazul PFA (persoane fizice autorizate) și 50 euro/an pentru SRL-uri. Pentru ce s-ar plăti acești bani? Iată: „În 2021, la Oficiul Național al Registrului Comerțului figurau ca fiind active și în funcțiune un număr de peste 1,1 milioane de companii. Cu toate acestea, la ANAF, pentru aceeași perioadă au depus bilanțul anual numai 768.367 de companii. Peste 348 de mii de companii păcălesc autoritățile prin nedepunerea bilanțului fiscal și nu pățesc absolut nimic. În același timp, mass-media a prezentat foarte multe cazuri în care anumite persoane, cu o educație precară, s-au trezit peste noapte administratorii unor companii, fără să știe, și numai pentru faptul că, la un moment dat, și-au lăsat buletinul cuiva. Astfel, devine foarte important să existe un certificat de competență exclusiv pentru administratorii companiilor care, în urma unor cursuri simbolice, să ateste faptul că respectiva persoană are cunoștințe minime de aritmetică și, mai ales, să știe ce înseamnă din punct de vedere legal să-ți pui semnătura pe un bilanț și să-l depui la fisc”, a declarat secretarul general al CCIR, Ovidiu Silaghi. În același context, redăm integral punctul de vedere al CCIA Brăila, exprimat de președintele Ștefan Fusea:

 

CCIA Brăila, o interfață activă în identificarea problemelor, analiza și transmiterea de propuneri de soluții către factorii de decizie

„Mai mult decât o modificare, această inițiativă este o completare a legii camerelor de comerț în sensul întregirii atribuțiilor pe care fiecare cameră județeană și desigur camera națională trebuie să le poată avea pentru a-și îndeplini cu succes scopul pentru care acestea există: sprijinirea mediului de afaceri local, a antreprenorilor, a tuturor companiilor – indiferent de mărimea acestora. Pentru a avea o imagine a necesității acestei inițiative pe care unii o consideră inutilă sau chiar nefondată, trebuie să avem în vedere imaginea actuală a mediului de afaceri local, respectiv faptul că din cele 45.474 firme înregistrate în județul Brăila la 31 decembrie 2020, 8.777 au depus bilanț, adică un procent de sub 20%. De-a lungul timpului și mai ales în ultimii doi ani,  perioada dificilă prin care mediul de afaceri a trecut ca urmare a restricțiilor impuse pentru combaterea efectelor pandemiei, antreprenorii locali au constatat încă o dată importanța asocierii și a structurilor reprezentative în relația cu autoritățile centrale și locale. Camera de Comerț a României și camerele județene, inclusiv CCIA Brăila au fost o interfață activă în identificarea problemelor, analiza și transmiterea de propuneri de soluții către factorii de decizie. Sistemul cameral românesc este un actor activ deși de la reactivarea lui i s-au dat un set de atribuții  mult diminuat față de ceea ce este un sistem cameral în țări cu economii competitive, și mai ales, legea sistemului cameral a omis asigurarea unor surse de finanțare a acestuia pentru ca reprezentarea mediului de afaceri local să aibă un fundament foarte puternic.

În aceste conditii, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, susține propunerea de modificare a legii de funcționare a camerelor de comerț din România, aflată în prezent la comisiile de specialitate ale Parlamentului, care prevede, între altele, introducerea unor contribuții și operaționalizarea catalogului firmelor, atribuție ce există în lege dar, așa cum am arătat și mai sus, nu i-a fost alocată și sursa de finanțare pentru a o face funcțională. Mediul de afaceri a transmis în numeroase rânduri mesajul că este nevoie de descentralizarea unor atribuții din domenii specifice zonei publice, pe modelul altor state europene, vizând preluarea de către rețeaua camerală a unor sarcini referitoare la dezvoltarea și internaționalizarea afacerilor. De asemenea, statul trebuie să aibă în vedere necesitatea consolidării și recunoașterii camerelor de comerț ca instituții viabile, funcționale și moderne, care să poată lucra în interesul economic general și poate să delege competențe și atribuții de la autoritățile publice către acestea, plecând de la modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia și Turcia, unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii.

 

Informațiile despre mediul de afaceri vor fi sistematizate, posibilitatea de a da și a primi informații despre potențiali parteneri va crește

Referitor la așa zisa împovărare financiară a firmelor, propunerea aflată în avizare prevede contribuții care ar urma să fie plătite de firme camerelor de comerț, calculul simplu arată că pentru o persoană fizică autorizată unde s-a propus o contribuție de zece euro pe an, efortul este de aproximativ 80 de eurocenți pe lună, pentru microîntreprinderi propunerea este de aproximativ 1,5 euro/lună, pentru întreprinderi mici și mijlocii puțin peste 4 euro/lună și pentru întreprinderi mari și foarte mari 8 euro/lună, efortul fiind evident unul suportabil de către orice entitate, beneficiile mediului de afaceri local prin întărirea sistemului de reprezentare, colaborare și promovare a acestuia fiind unul evident.

Dar, indiferent de suma pe care o are de plătit cineva, este obligatoriu să vadă beneficiul! Iar acest beneficiu rezultă din faptul că mediul de afaceri local va face parte dintr-o rețea, informațiile despre mediul de afaceri vor fi sistematizate, posibilitatea de a da și a primi informații despre potențiali parteneri, oportunitățile de afaceri etc. vor crește. Potrivit informațiilor furnizate de acesta, prin „Catalogul firmelor”, camerele de comerț vor genera beneficii pentru antreprenori, prin implicarea în realizarea de măsuri de promovare a capitalului autohton și facilitarea accesului acestuia către noi piețe, sprijinirea antreprenorilor pentru identificarea de oportunități/parteneri de afaceri/resurse de finanțare, printr-un sistem digitalizat, cu expunere pe plan mondial, prin afilierea la rețeaua mondială, respectiv, europeană, a camerelor de comerț, sprijinirea activității reprezentanțelor României din străinătate vizând promovarea comerțului, facilitarea și derularea operațiunilor aferente participării companiilor românești la misiuni economice, târguri și expoziții internaționale, asigurarea complementarității programelor guvernamentale vizând susținerea exporturilor, inclusiv prin accesarea piețelor extra-comunitare, facilitarea participării oamenilor de afaceri români la evenimente de promovare economică, de natura întâlnirilor și forumurilor de afaceri, întâlnirilor B2B și sprijin acordat companiilor autohtone în toate etapele proiectelor de dezvoltare ale acestora pe plan internațional, precum și alte servicii conexe. În plus, camerele de comerț vor sprijini, atât Statul român, prin identificarea în fiecare județ a acelor companii care nu apar în statisticile oficiale (implicit care nu au bilanțuri depuse), cât și mediul de afaceri, prin conectarea antreprenorilor la o bază de date, nelimitată, de oportunități și resurse, în mediul fizic și online, la nivel global.

Propunerea legislativă actuală nu modifică, ci completează natural prevederi ale legislației aflate în vigoare cu o schemă ce nu este o invenție locală ci un model de succes în multe alte economii competitive, iar prin întărirea financiară a sistemului cameral acesta va deveni un actor și mai puternic, și mai reprezentativ în cadrul dialogului cu autoritățile, mediul de afaceri local fiind cel ce va ieși în câștig”.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro