* monumentalul imobil al fostei Școli nr. 3, construit în urmă cu aproape 100 de ani, a intrat în reabilitare în urmă cu mai mult de 10 ani, însă lucrările s-au blocat la scurt timp după deschiderea șantierului și blocate au rămas până în zilele noastre * fosta școală a devenit între timp adăpost pentru oamenii străzii, iar hoții de materiale pun umărul zi de zi la degradarea zidurilor și a interioarelor * edilul Marian Dragomir ne-a declarat că Primăria nu poate face intervenții pentru salvarea clădirii, deoarece nu este proprietarul clădirii * conducerea Școlii Gimnaziale “Al. I. Cuza”, care administrează, din anul 2010, fosta Școală nr. 3, ne-a declarat că a făcut numeroase solicitări către instituțiile abilitate pentru salvarea monumentului istoric, însă cei care pot face ceva concret în acest sens sunt Ministerul Educației și Ministerul Culturii
Denumită inițial, la vremea când a fost construită, Școalele Primare Comunale «Spiru Haret”, după numele omului de știință și reformator al învățământului primar românesc, fosta școală mixtă, apoi Școala Generală nr. 3, se degradează pe zi ce trece. Între 1897-1910, perioadă în care Spiru Haret s-a aflat de mai multe ori la conducerea Ministerului Instrucțiunii Publice, din cele 2.343 școli construite atunci, 1.980 au fost ridicate cât a fost el ministru. Printre aceste clădiri destinate educației și culturii se află și amintita școală din Brăila. Piatra ei de temelie s-a pus în octombrie 1923, proiectul prevăzând construirea a 8 săli de clasă (câte 4 pentru fete și băieți), o mare sală de conferințe și festivități, o sală de sport, două locuințe pentru directori, cantină, băi etc. Cu parter și etaj, edificiul este un monument istoric, grație arhitecturii sale deosebite. Realizată într-un plăcut și adecvat stil neoromânesc, atrăgea atenția prin acoperișul din țiglă înalt și impunător, prin cele două foișoare și intrarea monumentală, precum și arcadele, colonetele, ornamentele vegetale în relief ș.a.m.d., după cum precizează, în Atlasul Istoric Brăila, autorul Maria Stoica.
Au trecut însă anii, iar intemperiile și trecerea timpului au necesitat o amplă intervenție de reabilitare și consolidare a clădirii. Lucrările s-au desfășurat, din păcate, doar parțial, între 2008 și 2009, numai pe latura stângă a imobilului. De atunci a rămas necontinuată, de la cota zero, centura perimetrală din beton, din care se văd, ruginite, “mustățile” din fier beton. Și tot din 2009 începe o tristă istorie a școlii, legată nu doar de necesitatea unui proiect, dar și de lipsa fondurilor. Buna intenție a fost blocată și de birocrație, durata mare (de ordinul anilor) a elaborării proiectelor și punerii în practică a acestora. Evident că autoritățile locale au intervenit, aducând la Brăila chiar și miniștrii ai învățământului. Dar, surpriză (devenită regulă), după 1990, în România au apărut diverși solicitanți pentru a transforma școala în sediul a trei parchete ale Ministerului Public sau în Palat al Copiilor. Nu s-a ajuns, însă, la nici o înțelegere. Au fost și acorduri anulate a doua zi, inspectoratul școlar, sindicatul din învățământ și Școala “Al. I. Cuza” (care administrează fosta școală) nefiind de acord, în solidar, cu schimbarea destinației imobilului. Așa cum nici Primăria nu a acceptat construirea unui sediu nou pentru cele trei parchete, pe terenul situat între sediul Electrica și Direcția Agricolă, opinând atunci că era de preferat prima solicitarea a parchetelor, în ideea reabilitării și păstrării clădirii fostei Școli nr. 3, deci a salvării ei de la distrugere.
N-a fost să fie așa, iar clădirea nefolosită se degradează pe zi ce trece. Astfel, gardul din cărămidă a ajuns o ruină totală, prin care intră câinii și răufăcătorii care au distrus geamurile și au furat burlanele - ceea ce a condus la deteriorarea tencuielii și a zidăriei. Intrarea principală este o junglă, iar pe una din laturi a curții terenul este plin de gunoaie, arbuști și pomi crescuți aiurea. Boschetarii sunt aici în lumea lor, iar hainele acestora stau acum spânzurate pe crengi. Cine se aventurează în curtea școlii trebuie să se ferească de canalizările fără capac din care, odată căzut, nu mai poți ieși.
Cum s-a ajuns în această situație?
Despre istoria reabilitării clădirii și unde s-au împotmolit lucrurile ne-a oferit mai multe detalii prof. Magdalena Medeleanu-Cotlerenco, directoarea Școlii Gimnaziale “Al. I. Cuza”, unitate ce administrează în prezent fosta Școala nr. 3.
Cu date concrete, aceasta ne-a declarat că lucrările de reabilitare au început în luna martie 2008 în baza contractului de execuție a lucrărilor nr. 241/17.03.2008, executant SC Agricons SRL, cu termen de 18 luni, și au fost sistate în luna mai 2009 din lipsă de bani, deoarece programul de finanțare se terminase. Facem precizare că lucrările au întârziat deoarece a fost contestată licitația.
În septembrie 2010, Școala “Spiru Haret” a fost preluată de către Școala Gimnazială “Al. I. Cuza”. În februarie 2012, Curtea de Conturi a constatat mai multe deficiențe, pe care ulterior Școala “Al. I. Cuza” le-a contestat și câștigat în instanță.
„În anul 2013, unitatea nostră a făcut prima cedare de imobil către proprietarul imobilului, respectiv UAT Brăila, pentru a i se găsi o altă destinație viabilă, ca să poată fi modificat proiectul tehnic și implicit obținerea finanțării. Pentru a obține finanțare, prima condiție este stabilirea unei destinații viabile. Prin HCLM nr. 285/30.08.2013, Consiliul Local a hotărât schimbarea destinației compatibile cu activități culturale, educaționale, medico-sociale, etc., conform art. 2 din HCLM nr. 285/30.08.2013, în urma cărora s-au purtat foarte multe discuții, însă nu s-a ajuns la stabilirea unei destinații”, ne-a declarat prof. Magdalena Medeleanu-Cotlerenco.
Apoi, în 2017, unitatea școlară „Al. I. Cuza” face a doua solicitare pentru schimbarea destinației. Din 2017 până în anul 2020 s-a parcurs o precedură de predare a imobilului către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, la solicitarea nr. 4148/X/6/2017, însă nu s-a concretizat deoarece în primă etapă Ministerul Educației a aprobat schimbarea destinației pe perioadă determinată de 10 ani, termen cu care nu au fost de acord cei de la Ministerul Justiției deoarece numai reabilitarea clădirii ar fi putut să dureze 5-6 ani. În continuare, s-a retrimis documentația la Ministerul Educației cu solicitarea pe perioadă nedeterminată, pentru care nu s-a primit răspuns, dar între timp a renunțat Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Cât timp va mai dura această stare deplorabilă a lucrurilor nu se știe… Inclusiv Primăria Brăila nu are idee dacă și când va fi salvat acest monument istoric. Primarul Marian Dragomir ne-a declarat că totul depinde de Ministerul Educației. „După cum se știe, Ministerul Justiției a solicitat preluarea clădirii, pentru a o reabilita și a o folosi ca sediu pentru instituțiile din subordine (Parchet n.n.). Inclusiv Consiliul Local Municipal a fost consultat în legătură cu acest transfer, iar consilierii au votat pentru. Din câte știu, răspunsul Ministerului Educației a fost că este de acord să cedeze clădirea, dar doar pentru o perioadă de 10 ani, cu condiția ca Ministerul Justiției să o reabiliteze, să o folosească, iar după 10 ani să o predea înapoi Ministerului Educației. Cei de la Justiție au spus că nu pot investi într-o clădire pe care să o folosească pe o perioadă atât de scurtă, solicitând un termen mai lung, de cel puțin 20 de ani. Cam așa stau lucrurile, după cum avem noi cunoștință. Disputa aceasta dintre cele două ministere este motivul pentru care această clădire a ajuns în situația actuală. Cert este că, în actualul context, Primăria nu poate lua nicio măsură, nici în ceea ce privește reabilitarea clădirii, nici în ceea ce privește paza acesteia”, ne-a explicat edilul-șef.
Și totuși mai există o speranță
Întrebată dacă există speranțe ca fosta Școala “Spiru Haret” să fie într-un final reabilitată, conducerea școlii “Al. I. Cuza” ne-a răspuns că șanse sunt, însă clădirea nu mai poate funcționa ca școală, din cauza numărului mic de copii care locuiesc în zona respectivă. Însă monumentul poate fi reabilitat și și-ar putea păstra valoarea arhitecturală dacă primește o altă destinație.
„Până la această dată nu s-a putut obține finanțare, deoarece recensămintele școlare din circumscripție pe ultimii 10 ani au arătat că nu au fost efective suficiente de elevi, astfel încât să aibă o destinație viabilă ca și unitate școlară. Instituția noastră a insistat în mai multe rânduri, prin corespondență oficială, către instituțiile abilitate în scopul reanalizării situațiilor tehnice, juridice și financiare și găsirii celei mai bune soluții de salvare a imobilulul, a monumentului istoric. Pentru a fi reabilitată îi trebuie o destinație viabilă cu care să fie de acord toate instituțiile implicate: UAT Brăila – ca și proprietar al imobilului, Ministerul Educației și Cercetării - ca și aprobant al schimbării destinației unei instituții de învățământ și Ministerul Culturii, deoarece este monument istoric”, ne-a mai precizat sursa citată anterior.
