Activităţile desfăşurate de efectivele SIF Brăila au vizat, cu preponderenţă, infracţionalitatea manifestată în domeniul proprietăţii intelectuale, industriale, în relaţiile comerciale şi cu privire la fiscalitate, în vederea respectării condiţiilor prevăzute de legislaţie, pentru desfăşurarea în bune condiţii a funcţionării agenţilor economici. "Ofiţerii acestui serviciu au acţionat pentru prevenirea, descoperirea şi combaterea actelor ilegale de comerţ cu produse piratate ori contrafăcute, au intensificat verificările în echipe mixte în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, infractionalităţii specifice societăţilor comerciale, precum şi a criminalităţii specifice obţinerii, derulării şi rambursării creditelor comerciale. De asemenea, s-a acţionat pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor comise cu ocazia importului şi comercializării mărfurilor contrafăcute, a evaziunii fiscale şi a altor fapte de natură să afecteze bugetul de stat sau interesele agenţilor economici cu capital privat", a precizat subinspector Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila. În acest context, ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au soluţionat 22 de dosare complexe de natură economico-financiară (faţă de 9 în anul 2007), din care 10 cu trimitere în judecată, 9 prin declinare, din care 6 către DNA şi 3 prin scoatere de sub urmărire penală. Pe linia protejării drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială au fost constatate 22 infracţiuni privind drepturile de autor şi conexe, alte 6 privind combaterea concurenţei neloiale şi 15 privind mărcile şi indicaţiile geografice. De asemenea, au mai fost constatate 5 infracţiuni privind Codul Vamal al României şi 35 pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, cu 6 cazuri mai multe faţă de 2007. În domeniul combaterii infracţionalităţii din sfera corupţiei, poliţiştii au înaintat la Parchet, cu propunere de declinare a competenţei, 6 dosare, din care două către DNA Galaţi şi au fost deferite Parchetelor, pentru fapte de corupţie, 14 persoane.
Afaceri cu firme fantomă
Anul trecut, la concurenţă cu filele CEC fără acoperire au fost ţepele trase printr-un mod de operare ce a luat amploare în ultimii ani, respectiv afaceri imaginare cu firme radiate, în insolvenţă sau inactive. Folosindu-se de această metodă, administratorul unei societăţi brăilene a ajuns în atenţia procurorilor DNA, după ce a făcut afaceri fictive cu o firmă aflată în faliment. În perioada 2005 - 2007, societatea brăileană a înregistrat în evidenţa contabilă 151 de facturi, aferente unor achiziţii de mărfuri şi prestări servicii, emise de o societate din Râşnov. Verificările poliţiştilor au stabilit că aceasta din urmă nu funcţiona la sediul declarat, nu avea puncte de lucru, iar ultimul bilanţ depus era aferent anului 2003. De asemenea, societatea nu depusese la organul fiscal teritorial declaraţii de impozite şi taxe. Pentru că nu s-au putut verifica realitatea şi legalitatea operaţiunilor înscrise în documente, realitatea activităţii economice constatate pe baza documentelor cât şi provenienţa bunurilor tranzacţionate, comisarii Gărzii Financiare au procedat la estimarea bazei de impunere. Mai mult, din verificări a reieşit că nu există indicii că între cele două societăţi s-au derulat tranzacţii economice reale. Folosind acelaşi mod de operare, în 2006 societatea brăileană a înregistrat alte 18 facturi emise de o firmă din Fălticeni, care şi-a depus ultimul bilanţ în anul 2005. Calculele anchetatorilor au stabilit că TVA-ul aferent afacerilor încheiate cu cele două firme fantomă se ridică la valoarea de peste 121 miliarde de lei vechi, prejudiciu cauzat bugetului general consolidat al statului. Întrucât prejudiciul depăşeşte un milion de euro, cauza a fost declinată în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi.
O altă cauză complexă, instrumentată anul trecut de Serviciul de Investigare a Fraudelor, îi priveşte pe reprezentanţii unei alte societăţi comerciale brăilene, cercetaţi tot pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Verificările au relevat că aceştia au înregistrat în evidenţele contabile contracte de vânzare-cumpărare privind achiziţii de cereale, fără a putea justifica cu acte transportul, depozitarea ori plata mărfurilor. În acest caz, prejudiciul estimat este de 1.633.704 lei.
