Caz spectaculos descoperit de comisarii de la Garda Financiară Brăila, în urma unei solicitări de intervenţie în speţă venită din partea DNA. Un tânăr brăilean a ţepuit statul cu 1,6 milioane de euro, taxe şi impozite neachitate, în urma unor "tunuri" cu cereale, pe care le-a tras în campania agricolă 2010 - 2011. El a cumpărat de la persoane fizice din judeţul Brăila, care ulterior s-au dovedit a fi fictive, cantităţi impresionante de porumb şi floarea-soarelui, pe care apoi le-a vândut către 10 firme din Brăila şi din alte judeţe. Tranzacţiile cu cereale făcute de tânăr se ridică la circa 5 milioane de euro, la cotaţia din 2011. Pentru a-şi şterge urmele, imediat după ce a încasat banii de la cumpărători, a vândut firma unui cetăţean basarabean şi s-a făcut nevăzut.
Procurorii anticorupţie îl caută pe un tânăr antreprenor brăilean, care la vârsta de numai 18 ani a reuşit să tragă mai multe "tunuri" cu cereale, fentând statul cu aproximativ 1,6 milioane de euro, constând în taxe şi impozite neachitate. Detaliile legate de acest caz au fost descoperite de comisarii Gărzii Financiare Brăila, după ce DNA le-a cerut să investigheze cazul. În momentul în care au luat la verificat toate documentele lăsate în urmă de ţepar, comisarii şi-au pus mâinile-n cap: niciuna dintre persoanele care figurau în borderourile de achiziţie nu erau reale. "La solicitarea DNA, Garda Financiară Brăila a efectuat o serie de controale la o firmă cu sediul social în oraş, unitate care în perioada octombrie 2010 - februarie 2011 a efectuat livrări de cereale cu o valoare totală de tranzacţionare de peste 22 milioane de lei, la 10 societăţi din Brăila şi din ţară. Problema este aceea că livrările au fost justificate cu documente fictive de achiziţie de la persoane fizice, documente pe care asociatul unic la vremea efectuării tranzacţilor le-a prezentat băncii pentru a ridica sumele plătite de cei 10 cumpărători. Cu alte cuvinte, a ridicat din bancă contravaloarea tranzacţiilor cu documente fictive", ne-a declarat Ciprian Dorobăţ, comisarul şef al Gărzii Financiare Brăila. Tranzacţiile au vizat cantitatea totală de aproape 18.000 tone de cereale cu o valoare de aproximativ 22,8 milioane de lei (echivalentul a circa 5 milioane de euro), din care aproape 1.900 tone de porumb cu o valoare de 1,9 milioane lei, iar restul cantităţii (16.100 tone) floarea-soarelui, cu valoare de 20,8 milioane de lei.
Pornind de la aceste informaţii, comisarii brăileni au calculat că prejudiciul adus statului se ridică la 6,9 milioane lei (echivalentul a circa 1,6 milioane de euro), din care 4,2 milioane de lei TVA neplătit şi 2,7 milioane lei impozit pe profit.
"După finalizarea tranzacţiilor, fondatorul - asociat unic care la vremea respectivă avea 18 ani, a vândut pachetul unui cetăţean din Republica Moldova, domiciliat în localitatea Dubăsari. În prezent, societatea are contractul de închiriere expirat. Concluzia este aceea că firma din Brăila a fost implicată în operaţiuni economice suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani. Raportul nostru a fost trimis către DNA", a adăugat Ciprian Dorobăţ.
Cum se şterg urmele unei ţepe
La o zappare pe Internet a numelui localităţii de domiciliu a cetăţeanului moldovean "Dubăsari" în coroborare cu "Brăila", unul dintre rezultate indică faptul că numele firmei brăilene implicate în toată această poveste ar fi "Plesalex" SRL. În fapt, este vorba despre o menţiune în Monitorul Oficial al României nr. 752, partea a IV-a - Publicaţii ale agenţilor economici. În numărul respectiv, din martie 2011, adică la o lună după ultimul tun regizat de brăilean, apare o rezoluţie a Registrului Comerţului privind cesionarea capitalului social al SC "Plesalex" SRL Brăila de la fondatorul Alexandru Florin Pleşa către Petru Dzengan, cetăţean din Republica Moldova, domiciliat în Dubăsari. La verificarea firmei pe ONRC precum şi a istoricului acesteia, s-a confirmat faptul că asociatul unic fondator în 2010 este Alexandru Florin Pleşa, născut în 1992. Acesta l-a acceptat pe Dzengan ca asociat cu părţi egale în firma sa, după care, în martie 2011, i-a cesionat moldoveanului pachetul său de părţi sociale, Dzengan fiind înregistrat din aprilie anul trecut ca asociat şi administrator unic la "Plesalex" SRL Brăila. Societatea nu figurează pe pagina de web a Ministerului Finanţelor cu raport financiar pe anul 2010.
De precizat că unul dintre modurile de operare a ţeparilor este acela de a cesiona titlurile de proprietate ale firmei prin intermediul căreia s-a tras tunul către persoane fără adăpost ori persoane în vârstă sau, mai nou, către necunoscuţi din Republica Moldova, aşa cum este şi cazul recent depistat de comisarii GF Brăila.
GF Brăila are experienţă în ţepele cu cereale
Acesta nu este însă singurul caz descoperit de comisarii brăileni, în care a fost vorba despre tunuri date în sectorul agricol, cu cereale. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul unei firme din Brăila descoperită de Garda Financiară că folosea la achiziţii borderouri neînseriate de Imprimeria Naţională, aşa cum cere legea. Cu alte cuvinte, un tun financiar în pregătire, descoperit în fază incipientă. Din fericire, în acest caz comisarii au avut pe cine trage la răspundere.
Măsurile dispuse au fost aplicarea unei amenzi în cuantum de 20.000 lei şi confiscarea cantităţii de 233 tone de cereale (grâu şi orz) inclusiv a sumei de 10.395 lei, rezultată din valorificarea cerealelor. "Agentul economic depistat în abatere a contestat procesul verbal de control, însă a pierdut lupta în instanţă. Aşa că, la începutul acestui an, întreaga cantitate de 233 tone de cereale confiscate de Garda Financiară Brăila a fost valorificată. Valoarea tranzacţiei a fost de 151.719 lei, sumă care s-a constituit venit la bugetul de stat", a încheiat Dorobăţ.