• fără locuri de muncă şi fără nicio perspectivă, tot mai mulţi locuitori din mediul rural cad în patima alcoolului şi devin infractori sau chiar nişte brute • tot mai des satele brăilene se transformă într-un fel de “Vest Sălbatic”, după cum o arată şi statistica în creştere a infracţiunilor comise de aceştia, fie ele de o gravitate mai mare sau mai mică • poliţiştii depun eforturi serioase să-i ţină sub control, în condiţiile în care zeci de funcţii de la posturile de poliţie comunale sunt vacante • cea mai mare lipsă de personal este înregistrată la Secţia nr. 1 Poliţie Rurală Brăila, unde este un deficit de 10 agenţi de poliţie • lipsa de personal din mediul rural le dă nas infractorilor care, la beţie, se dedau tot mai des la fapte cu violenţă, cel mai recent, dar şi cel mai grav caz înregistrat fiind crima de la Vişani • evident, sunt şi mulţi infractori din mediul rural “specializaţi” pe furturi din curţi sau de pe câmp, dar chiar în aceste situaţii se ajunge tot mai des la violenţă
Crime, violuri, distrugeri, atacuri violente, tâlhării, bătăi - sunt infracţiuni tot mai des înregistrate în satele şi comunele din judeţ, multe dintre ele comise pe fondul consumului de alcool. De la an la an, mediul rural brăilean se degradează şi seamănă tot mai tare cu Vestul Sălbatic, iar poliţiştii de la posturile comunale se află într-o luptă permanentă cu infractorii. Asta în condiţiile în care “se luptă” şi cu un deficit de personal, la acest moment 33 de funcţii fiind vacante în cadrul celor 40 de posturi de poliţie comunale, comasate în cinci Secţii de Poliţie Rurală. În total, în cadrul posturilor comunale îşi desfăşoară activitatea aproape 140 de poliţişti, iar cea mai mare lipsă de personal se înregistrează la Secţia nr. 1 Poliţie Rurală Brăila, care are un deficit de 10 agenţi. Este adevărat că, în cazurile mai grave, intervin ofiţerii de la investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, însă dacă schema de încadrare a poliţiştilor din mediul rural ar fi completă, descurajarea infractorilor ar fi şi ea mai eficientă. Că situaţia se agravează, o demonstrează şi statistica pe primele 6 luni ale anului 2018, pusă la dispoziţie de IPJ Brăila, în care se constată o creştere îngrijorătoare a infracţiunilor grave, cum ar fi tâlhării, violuri şi fapte cu violenţă. Doar numărul furturilor este într-o uşoară scădere.
Infracţiunile contra persoanei, în creştere
În primul semestru al acestui an, poliţiştii au avut 4.584 de infracţiuni sesizate, cu 152 mai puţine decât în perioada similară a anului trecut. De fapt, s-au redus infracţiunile de natură economică, unde a fost înregistrată o scădere cu 120 de astfel de cazuri. Infracţiunile contra persoanei au fost însă în creştere, majoritatea fiind fapte de lovire sau alte violenţe. La cazurile de viol s-a înregistrat o creştere a sesizărilor, de la 19 în 2017, la 23 anul acesta, în primul semestru. Şi la infracţiunile de tâlhărie s-au sesizat 21 de fapte anul trecut, în primele 6 luni din 2018 fiind 26 de astfel de fapte, iar la vătămare corporală din culpă au fost 183 de infracţiuni în 2017 şi s-a ajuns la 190 în 2018. Concret, în primul semestru al anului 2018, pe întreg judeţul poliţiştii au intervenit la 4.952 apeluri de urgenţă, dintre care 2.908 în mediul urban (58,72% din total) şi 2.044 în mediul rural (41,28% din total).
Posturile comunale şi funcţiile vacante
La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, per total, deficitul de personal este de 19,18 % - în rândul ofiţerilor şi 15,06% la categoria agenţi.
Numărul total de funcţii vacante la posturile de poliţie comunale este 18, iar la secţiile de poliţie rurală - 15. Asta înseamnă că, pentru mediul rural, IPJ Brăila ar mai avea nevoie de 33 de poliţişti.
Facem în continuare o prezentare a posturilor de poliţie din judeţ şi a numărului de angajaţi. IPJ Brăila are în componenţă 40 de posturi de poliţie comunale şi 5 Secţii de Poliţie Rurală. La nivelul Secţiei 1 de Poliţie Rurală Brăila sunt arondate 9 posturi de poliţie comunală (Cazasu, Gemenele, Măxineni, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Vădeni), Secţia 2 de Poliţie Rurală are arondate 9 posturi de poliţie comunală (Chiscani, Frecăţei, Gropeni, Măraşu,
Movila Miresii, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Unirea), Secţia 3 de Poliţie Rurală Făurei are arondate 8 posturi de poliţie comunală (Cireşu, Dudeşti, Galbenu, Jirlău, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Ulmu, Vişani), Secţia 4 de Poliţie Rurală Ianca are arondate 5 posturi de poliţie comunală (Bordei Verde, Gradiştea, Mircea Vodă, Racoviţa, Şuţeşti), şi Secţia 5 de Poliţie Rurală Viziru are arondate 9 posturi de poliţie comunală ( Bărăganul, Berteştii de Jos, Ciocile, Roşiori, Stăncuţa, Tufeşti, Victoria, Viziru şi Zăvoaia).
Deficitul a fost şi mai mare, însă pentru ca activitatea să se desfăşoare în condiţii bune a fost încadrat personal din sursă externă. “În cadrul posturilor de poliţie comunală îşi desfăşoară activitatea doar agenţi de poliţie, aceştia fiind într-un număr de 137 de poliţişti. Cea mai mare lipsă de personal se înregistrează la Secţia nr. 1 Poliţie Rurală Brăila, având un deficit de 10 agenţi de poliţie. Acoperirea lipsei de personal s-a efectuat prin încadrare din sursă externă, desfăşurată în anii 2016 şi 2017, şi încadrare cu promoţiile de agenţi de poliţie din 2016, 2017 şi 2018”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
La nivelul Secţiei 5 Poliţie Rurală Viziru s-au înregistrat cele mai multe infracţiuni, predominante fiind cele împotriva persoanei (lovirile) şi cele împotriva patrimoniului (furturile). În general însă, aproximativ 46% din totalul infracţiunilor sesizate în mediul rural reprezintă infracţiuni îndreptate împotriva persoanei, fiind urmate de infracţiunile îndreptate împotriva patrimoniului, care reprezintă 40,33 %.
Doar 10 posturi comunale au fost reabilitate
Pentru a face munca de poliţist, agenţii de la posturile comunale au nevoie de un spaţiu unde să îşi desfăşoare activitatea în condiţii normale, dar şi de autoturisme care să îi ajute să ajungă în timp util la locul unei infracţiuni. Chiar dacă majoritatea sediilor de poliţie din judeţ sunt în clădiri vechi, de la IPJ ni s-a transmis că la unele au fost deja efectuate lucrări de reabilitare, iar la altele sunt în curs astfel de lucrări. Peste 40 de autoturisme din parcul auto al IPJ Brăila au fost repartizate posturilor comunale, iar din punct de vedere al combustibilului nu sunt probleme.
“Activitatea fiecărui post de poliţie comunal în parte este desfăşurată în sedii aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, aflate în administrarea IPJ Brăila. în perioada 2016 – 2018 s-au efectuat lucrări de reparaţii curente la sediul Secţiei 1 Poliţie Rurală Brăila, Secţiei 2 Poliţie Rurală Brăila, Poliţiei Oraşului Făurei, Posturile de Poliţie Comunale Gemenele, Roşiori, Gradiştea, Berteştii de Jos, Mircea Vodă, Surdila Greci, Movila Miresii, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Viziru. Acestea au constat în reparaţii la acoperiş, reparaţii interioare, fiind înlocuită şi tâmplăria PVC. Lucrările au fost în valoare totală de 767.376 lei. În funcţie de alocarea bugetului vor fi efectuate lucrări de reparaţii şi la sediul celorlalte posturi de poliţie comunală”, se arată în informarea transmisă de IPJ Brăila.
La această dată, în parcul auto al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila se află 191 de autovehicule, 42 dintre acestea fiind repartizate posturilor de poliţie comunale, acestea fiind suficiente pentru desfăşurarea misiunilor de pe raza judeţului, după cum susţine conducerea instituţiei. Privind combustibilul utilizat de către autospecialele de poliţie, acesta nu este restricţionat, fiind suplimentat în timp util în funcţie de necesitate.
Loviturile infractorilor
Dovadă că mediul rural brăilean alunecă tot mai mult pe panta infracţionalităţii, stau incidentele tot mai grave din ultima perioadă. De o gravitate extremă a fost omorul înregistrat în vara acestui an, în comuna Vişani, pe marginea drumului. O mică ceartă izbucnită anterior între doi comercianţi de sare şi var din Buzău, tată şi fiu, şi trei membri ai familiei Muti, a dus la crimă. Spoitorii din Vişani au venit cu bâtele şi s-au năpustit asupra comercianţilor de sare şi var, care îi enervaseră cu ceva timp în urmă. O violenţă extremă, doar pentru a arăta că, la Vişani, ei, spoitorii, sunt şefii.
Atacul violent s-a produs în seara de 26/27 august, când inculpaţii Muti Valentin, Muti Marian şi Muti Emilian au lovit cu bestialitate victimele, adică un bărbat de 41 de ani şi tatăl acestuia, de 65 de ani. Acesta din urmă şi-a dat sfârşitul pe DJ 203 A, pe drumul dintre Vişani şi Câineni Băi. Practic, atacatorii l-au călcat în picioare pe om, până nu a mai suflat, fiul acestuia ajungând şi el în stare gravă la spital. Ucigaşii au fost prinşi în urma anchetei de amploare efectuate de ofiţerii de la SIC, sub coordonarea procurorului criminalist, şi, în final, arestaţi.
În luna decembrie 2017, patru indivizi din Lanurile au batjocorit două minore de 16 şi 17 ani, pe care le-au dus cu maşina pe câmp, în zona localităţii Cuza Vodă, comuna Stăncuţa. Au intrat în legătură cu una dintre minore pe Facebook, iar apoi s-au întâlnit cu aceasta, care a mai venit şi cu o prietenă. Fetele nu s-au gândit vreun moment la nenorocirea care avea să urmeze. După comiterea faptei, Stoican Dumitrel, de 30 de ani, Constantin Sorin, de 30 de ani, Ion Ionuţ Samuel, de 25 de ani, şi Alexandru Florin, de 34 de ani, au fost arestaţi preventiv. La scurt timp, procurorii au dispus trimiterea în judecată, iar judecătorii i-au condamnat pe violatori la pedepse cu închisoarea.
În afară de crime şi violuri, locuitorii din mediul rural se confruntă destul de des şi cu furturile, din gospodării, de animale sau de pe câmp, dar şi cu distrugerile de culturi. De exemplu, printr-o experienţă neplăcută a trecut, luna trecută, omul de afaceri Adrian Drăgan. Câţiva căruţaşi i-au distrus circa circa 18 hectare de porumb, în două nopţi consecutive, după ce au intrat în lanurile din apropierea localităţii Lacu Sărat şi au pus la pământ sole întregi. Păgubitul ne-a arătat la faţa locului cât de tare era distrusă cultura, fiind convins că la mijloc este un act de sabotaj, deoarece nu a fost furat nici măcar un ştiulete. Culmea, celelalte culturi de porumb din zonă erau intacte.
Dar, dacă pentru fermieri ori sătenii în putere furturile şi distrugerile le cauzează de regulă neplăceri, bătrânii satelor sunt de-a dreptul terorizaţi. Singuri şi fără apărare, ei sunt ţintele predilecte ale nemernicilor, care aproape întotdeauna sub influenţa alcoolului îi tâlhăresc şi batjocoresc în ultimul hal. Anul acesta, de exemplu, în noaptea de Paşti, un bătrân din Vişani s-a trezit cu un individ în casă, decis să îi fure banii. Tâlharul Valentin Ibriş a plecat de la domiciliul său înarmat cu un par lung de aproape un metru, direct la locuinţa unui consătean de 70 de ani, despre care ştia că e singur şi are o pensie destul de mare. Atacatorul a sărit gardul imobilului, a luat un levier găsit în curte şi a forţat uşa de acces, apoi s-a îndreptat direct spre camera în care dormea bătrânul şi i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu levierul pe corp şi un pumn în zona feţei. I-a cerut bani, dar când s-a convins că bătrânul chiar nu are, a ieşit din cameră. A observat însă la intrare un topor, pe cale l-a luat şi l-a dat unui alt consătean în schimbul unor ţigări. Tâlharul de 22 de ani a primit o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.
