Pe lângă faptul că iubeşte haina militară, col. Vasile Moţ, prim-adjunctul inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila, mai are o altă pasiune uriaşă: radioamatorismul. În urmă cu câteva zile a aflat că a câştigat locul I la "Concursul Internaţional de Unde Scurte", care s-a desfăşurat în perioada 29-30 august 2015. Desemnarea câştigătorului a întârziat, pentru că, după cum ne-a explicat chiar col. Moţ, după ce se încheie competiţia, mai durează ceva până când jurnalul staţiei radio este transmis organizatorului pentru arbitraj. Tot în acest an, a ocupat locul I pe România, în cadrul concursului "Cupa Internaţională a Mării Negre", organizat de Federaţia de Radioamatori din Ucraina.
Col. Vasile Moţ îşi dedică mare parte din timpul liber radioamatorismului. Acasă are o staţie cu care reuşeşte să stabilească legături în multe colţuri ale ţării, ale continentului şi mai departe. A transformat pasiunea în performanţă, după cum o demonstrează sutele de diplome pe care le-a obţinut în diverse competiţii, dar şi faptul că este maestru recunoscut într-ale radioamatorismului. Cele mai recente diplome atestă priceperea sa: locul I la două dintre concursurile internaţionale tematice. Pentru Concursul Internaţional în Unde Scurte, organizat de Federaţia Română de Radioamatorism şi YO DX România, col. Moţ a mers pe Dealul Topolog, din judeţul Tulcea. În 24 de ore, a stabilit peste 300 de legături în afara graniţelor ţării, aproape de două ori mai mult decât concurentul clasat pe locul II. "Radioamatorismul are loc peste tot, eu am lucrat în concursul ăsta de pe dealul Topolog. Totalul participanţilor, numai la staţiile interne româneşti, depăşeşte 400 de staţii, iar în clasamentul mare au fost peste 3.000 de staţii. La mine, prima legătură a fost Japonia, iar ultima Brazilia. După stabilirea legăturii, jurnalul staţiei radio se transmite organizatorului, pentru arbitraj, în 15 - 30 de zile. După procedura de arbitraj, se afişează punctajele iniţiale, au loc eventuale contestaţii, apoi se afişează punctajele finale. De-asta durează câteva luni până la aflarea clasamentului final. Eu am participat la categoria F1 SO AB Mixt LP, adică Singur Operator în toate benzile, în modurile de lucru telegrafie-telefonie cu putere mică. Pe dealul Topolog nu puteam folosi surse de energie, pentru că nu aveam reţea electrică. Am lucrat cu baterii, celule solare şi grup electrogen. În perioada concursului am prins toate schimbările vremii. Ninsoare, deşi era sfârşitul lui august, vânt puternic, ploaie şi căldură insuportabilă", ne-a povestit col. Vasile Moţ.
Locul I pe ţară la «Cupa Internaţională a Mării Negre»
O altă competiţie, unde col. Moţ a reuşit să se afirme este "Cupa Internaţională a Mării Negre", organizată de Federaţia de Radioamatori din Ucraina, unde există două clase de participanţi: ţări riverane Mării Negre şi bazinului Dunării şi restul statelor. "Acest concurs este tentant datorită faptului că se lucrează cu viteze mari de trafic în toate benzile. Şi este cel mai greu de realizat în benzile joase, din cauza zonelor de propagare, mai ales în apropierea Mării Negre. Legăturile sunt foarte scurte ca durată", a precizat prim-adjunctul IJJ Brăila. Au fost în jur de 5.000 de participanţi, însă tot a reuşit să se claseze pe prima poziţie pe ţară.
Prima «întâlnire» cu radioamatorismul, la vârsta de 8 ani
Originar din Tulcea, col. Vasile Moţ îşi aduce aminte zâmbind de momentul în care a descoperit radioamatorismul. "La 8 ani, am fost în vizită la Radioclubul din Tulcea. Nu ştiam ce e acolo şi am intrat să văd ce este. Mi-a plăcut staţia radio. Aaa, şi m-a atras faptul că ceasul de acolo nu era reglat corect, era cu două ore înainte. I-am explicat domnului că ceasul nu merge bine. De fapt, era ora la Greenwich. Ca să putem lucra şi să ne înţelegem sub aspectul reperului orar, tot radioul mondial foloseşte orarul Greenwich". A mai trecut un an, iar băieţelul Vasile a devenit radioamator-receptor. A urmat apoi cursurile organizate de Radioclubul Tulcea, iar în perioada liceului a avut parte şi de primele experienţe într-ale competiţiilor tematice.
În anul 1993, după ce a absolvit Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", ca şef de promoţie şi s-a angajat în Jandarmeria Română, a vrut să renunţe la radioamatorism, însă nu a putut sta departe prea mult timp de aparatura sa. A început să-şi împartă timpul între carieră şi pasiune. Acum, se pregăteşte pentru cele mai importante concursuri de peste an din viaţa unui radioamator: Campionatul Mondial din luna iunie, unde a ocupat deja în anii anteriori locul I pe România şi pe Europa, şi pentru cele patru concursuri de 48 de ore organizate de Federaţia Americană.
Radioamatorismul, pionul principal în comunicaţii în situaţii de urgenţă
Pe lângă faptul că unii oameni practică de plăcere radioamatorismul, pe care îl consideră o relaxare şi o modalitate constructivă de a-ţi petrece timpul liber, acesta este foarte important în situaţii de urgenţă. Spre exemplu, în timpul unui război sau în urma unei catastrofe naturale, când legătura între judeţe sau cu capitala este imposibil de stabilit prin mijloacele moderne de care dispunem acum, radioamatorismul rămâne singura cale de a comunica. "Şi în România, radioamatorismul se constituie într-o reţea pentru situaţii de urgenţă. De trei ani, există un protocol între Federaţia Română de Radioamatorism şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Apoi, după şase luni, s-au încheiat protocoale la nivel judeţean. De exemplu, la noi, ISU Brăila şi Radioclubul judeţean au protocoale care sunt în vigoare. În cursul anului 2014, s-au făcut mai multe aplicaţii în mai toate judeţele din ţară, în care s-a urmărit interconectarea dintre sistemele pentru radioamatori şi sistemele pentru situaţii de urgenţă. Rămâne ca unică posibilitate, într-o situaţie în care legăturile cu Bucureştiul nu mai pot fi rezolvate prin sistemele actuale. Radioamatorismul oferă în permanenţă operatori şi legături stabile 24 din 24 de ore, lucru care a fost verificat ultima oară şi să sperăm că va rămâne ultima oară, pe 4 martie 1977, la cutremur. Pe parcursul a 48 de ore, toată informarea s-a făcut prin radioamatori", ne-a explicat col. Moţ importanţa radioamatorismului.
În prezent, în Brăila, mai sunt 25 de radioamatori activi.
