Profesorii sunt supăraţi din cauza salariilor care vor fi micşorate, din cauza noii Legi a Educaţiei Naţionale, dar situaţia în sistem este mult mai gravă decât se bănuieşte. Investiţiile pornite într-o frenezie acum trei ani au rămas nefinalizate, iar unele şcoli se chinuie cum pot să funcţioneze în spaţii improprii. Materiale de curăţenie se cumpără de mai mult timp numai din banii asociaţiilor de părinţi. Reparaţiile în şcoli, curăţenia de peste vară, se fac de mai mulţi ani cu minim de cheltuieli: se cumpără materiale şi se apelează peste vară la părinţi, profesori şi personalul de curăţenie al şcolii pentru a se vărui. Şcolile erau bolnave, dar toată lumea spera că vor veni şi vremuri mai bune. Din păcate, criza a lovit fără milă, iar şcolile au ajuns acum să fie în pericol de a-şi închide porţile pentru că nu mai au bani de utilităţi.
Somaţie pentru neplata energiei electrice
În această situaţie este Liceul "Iorga". Are o datorie de 3.300 de lei pentru energia electrică, 14.000 de lei pentru gaze naturale şi 1.500 de lei pentru apă. Pentru factura de energie electrică deja a primit somaţie. Desfăşurarea bacalaureatului în bune condiţii este în pericol, pentru că Primăria a promis că va da bani abia în trimestrul III, adică la 1 iulie. "La gaze, nu e o problemă la fel de mare, pentru că putem amâna. Şi acum patru ani am păţit la fel şi ne-au reeşalonat plăţile. Am fi putut achita din cheltuieli din chirii, dar din cei 7.000 de lei obţinuţi din chirii, jumătate ia Primăria. Este o hotărâre a Consiliului Local din 2009. Vom încerca acum un artificiu, să vedem, dacă putem plăti curentul electric din chiria pe care ar fi trebuit să o dăm Primăriei. În iulie, august, septembrie nu avem niciun fel de venituri extrabugetare pentru că sala nu se mai închiriază. Pentru luna mai, banii ajung pentru jumătate din net şi bani pentru plata impozitelor nu avem. Venitul pe tot anul, calculat în funcţie de numărul de elevi ne ajunge doar până la jumătatea lui noiembrie. Dacă scad salariile cu 25% ne ajung banii de salarii, dar cum se vor calcula sumele pentru concediul din vară?", se întreabă directorul Mircea Moroşanu. Situaţia se repetă, chiar e mai gravă, la cel mai mare grup şcolar din judeţ, "Edmond Nicolau". Dacă pentru diverse utilităţi cheltuielile au putut fi plătite, pentru căldură şi apă caldă există o datorie către CET de 70.000 de lei. "Celelalte utilităţi le-am achitat din venituri extrabugetare, dar şcoala are patru corpuri de clădire, inclusiv internat, care nu sunt contorizate separat pentru că acest lucru însemna cheltuieli suplimentare şi au fost lucruri mai importante de făcut. Problema este că internatul necesită şi vara apă caldă, deci cheltuieli. Trebuie să oferi copiilor confort în cămin, în şcoală, mai ales că ei vin de acasă din medii defavorizate. Trebuie să le arăţi că se poate trăi şi altfel, să-şi dorească şi ei, să ştie că se poate. Elevii din internat nu sunt numai de la «Edmond Nicolau», sunt din toate şcolile. Ar trebui realizat şi un cost pe elev şi pentru utilităţi ca să nu mai avem astfel de probleme", a explicat directorul Teodora Ilie.
"Dacă vine clasa a IX-a la noi, va fi bine, dar nu vom avea ore de dat"
Datorii mari către CET sunt şi la Şcoala "Vasile Alecsandri", 57.000 de lei, şcoală mare, care înainte de '89 avea peste 1.000 de elevi. Acum şcoala are dor 400 de elevi, iar bugetul nu ajunge pentru utilităţi, dar nici pentru salarii. "Banii nu ne ajung acum cu calculul bugetului după numărul de copii. Ultimele patru luni sunt descoperite. Noi avem profesori cu grade, în vârstă, iar clasele au fost ceva mai mici. La toamnă vom face clase cu câte 31 de elevi. Vor dispărea patru posturi de învăţători, iar prin comasările făcute la clasele a VII-a şi a VIII-a vor dispărea aproape două catedre. Nu am mai cumpărat nici rechizite, nici materiale de curăţenie, iar de reparaţii nici nu mai vorbesc. Pentru curăţenie luăm bani de la părinţi, cei care ne pot ajuta. Dacă vine clasa a IX-a la noi, va fi bine, dar nu vom avea ore de dat pentru că numărul de ore se micşorează şi trebuie să facem catedre pentru profesorii noştri. Poate vor rămâne câteva ore la limba română şi matematică unde sunt mai multe, dar la celelalte discipline nu mai rămân ore. Dacă rămâne clasa a IX-a la gimnaziu poate vom avea şansa să ne ajungă banii", spune directorul Elena Barbu. Somaţii pentru facturi neplătite la utilităţi a primit şi Şcoala "Ion Creangă", însă directorul Victor Buzea a reuşit să negocieze plata acestor facturi pentru trimestrul III, aşa că deocamdată nenorocirea a fost evitată.
"În fiecare lună facem adevărate inginerii financiare pentru a plăti facturile la utilităţi"
Există şi şcoli care se descurcă mai bine, dar asta nu înseamnă decât că le ajung banii de salarii şi utilităţi. Reparaţii, curăţenie curentă, tot din banii asociaţiilor de părinţi. "La noi, clasele au în medie 22 de elevi. Avem centrală şi controlăm consumul şi, foarte important, avem personal tânăr, care are salarii mai mici. Nu avem datorii la utilităţi, dar nici bani pentru materiale de curăţenie. Nici bursele elevilor nu s-au dat de la începutul anului şcolar. Fondul şcolii s-a strâns de la aproximativ 60% dintre elevi şi din el se plătesc materialele de curăţenie", explică directorul Adrian Prodea, directorul Şcolii nr. 22. O altă şcoală din acelaşi cartier, "Nedelcu Chercea", se descurcă şi ea binişor cu banii, dar nici nu se pune problema de reparaţii. "Şcoala doar ce a fost reabilitată, nu avem mari probleme, deşi au mai rămas nişte lucrări amânate, dar acestea sunt mofturi, însă ne-ar fi trebuit bani pentru repararea gardului şcolii şi nu cred că vom primi ceva", povesteşte directorul Jan Bulancea. Probleme cu salariile nu sunt nici la Colegiul Economic, unde sunt achitate şi utilităţile, dar au mai rămas 7.800 de lei la CET. Aceste facturi s-au mai achitat din regia de internat şi cantină. Contabila Miţa Gheorghe spune că nu vor fi probleme nici dacă va scădea numărul de clase, pentru că va scădea şi numărul de catedre şi totul va fi în regulă. Aici media de elevi în clasă este între 28 şi 30. Şi Colegiul "Ana Aslan" se descurcă, însă această şcoală este cea care are cele mai mari venituri extrabugetare din judeţ pentru că acolo funcţionează o şcoală postliceală. "Mai avem ceva datorii la utilităţi, dar ne descurcăm. Şcoala este mare şi întreţinerea înghite mulţi bani. Până să ne mutăm aici ne mai rămâneau ceva bani, acum nu mai rămâne nimic", spune directorul Gina Miron.
Nici grădiniţele nu o duc mai bine. "În fiecare lună facem adevărate inginerii financiare pentru a plăti facturile la utilităţi, ne gândim foarte bine pe care trebuie să o plătim, pe care o mai putem amâna, şi tot aşa. Avem nevoie şi de multe materiale de curăţenie, noi servim masa copiilor, avem lenjerie de spălat şi totul costă. Nu mai vorbim de reparaţii sau de amenajarea curţii pentru ca micuţii să aibă unde se juca. Iniţial, voiam să facem chiar un părculeţ în curte, cu jucării, dar costă foarte mult. Acum părinţii au spus că măcar o groapă cu nisip să aibă şi copiii", explică directorul Grădiniţei "Luceafărul", Viorica Işan.
