Sărăcia lucie îşi arată colţii şi în şcoli. În judeţul Brăila, pentru reparaţii şi igienizări au primit bani doar un sfert dintre unităţile de învăţământ. Celelalte s-au descurcat aşa cum au putut, cu bani de la asociaţiile de părinţi, cu personalul propriu. Au cârpit pe ici, pe colo, ca să poată începe şcoala în condiţii cât de cât decente.
O situaţie statistică a stadiului reparaţiilor şi igienizărilor din şcoli, întocmită pe 15 august, arată că majoritatea unităţilor au terminat sau se apropie de final cu lucrările. Şcolile din municipiu au autorizaţii sanitare, însă în mediul rural cele mai multe nu au, aceasta fiind, de fapt, o problemă veche şi aproape imposibil de rezolvat.
Zidarii profesionişti au ajuns un lux pentru multe şcoli
La Liceul cu Program Sportiv nu s-a făcut niciun fel de igienizare, pentru că şcoala s-a reabilitat anul trecut şi conducerea a considerat că nu este nevoie. E drept, nici nu au primit vreun ban pentru aşa ceva. Aceeaşi situaţie, fonduri zero, este şi la Colegiul Tehnic "Panait Istrati". Aici, din păcate, igienizarea era absolut necesară, câteva reparaţii se impuneau. Însă nu sunt bani decât pentru a cârpi lucrurile. "Noi nu ne-am permis nici măcar un meseriaş care să ne ajute să reparăm pereţii în jurul uşilor. Trebuie să facem acest lucru în fiecare an, pentru că elevii noştri trântesc uşile, le închid cu piciorul. Reparaţiile nu sunt frumoase, dar am zis că poate, pe parcurs, le vom remedia. Am văruit şi pe unde am găsit zone murdare sau urme de pantofi pe pereţi. Am găsit şi la doi metri înălţime o urmă de pantof sport. Dar nu am zugrăvit toată clasa, am zugrăvit doar locul respectiv unde era pata. Eu am considerat că din ce era necesar am făcut doar 30%, dar lucrările sunt terminate. Am făcut atât cât am avut bani. Ne-ar mai trebui bani pentru reparaţii la hidroizolaţie. În corpul A plouă, iar în corpul B e un punct pe unde se infiltrează apa, dar nu ştiu pe unde. Ar trebui toate luate la mână, dar nu avem bani. Totul s-a făcut cu oamenii şcolii. Femeile de serviciu nici nu au plecat în concediu până nu au terminat ce se putea face. Nu avem fonduri extrabugetare şi ne este greu să adunăm bani de la părinţi, pentru că nici ei nu au", a spus directorul Emiliea Creţu.
Din sărăcie se fac lucrările şi la Şcoala "Coşbuc". În toamnă vor prelua Grădiniţa 50, care a funcţionat până acum într-un apartament de bloc şi nu avea autorizaţie. "Am discutat cu cei de la DSP şi ca să ne păstrăm autorizaţia la şcoală trebuie să le instalăm toalete mai mici, pe măsura lor, în grupul sanitar, şi să aibă intrare separată. Până acum nu prea am avut bani, acum am mai luat dintr-o parte, am pus în alta şi rezolvăm problema. Astăzi au venit cei de la firmă ca să vadă cum modificăm grupul sanitar şi urmează să facem ceva şi cu intrarea separată, care există, dar trebuie reparată, igienizată, înfrumuseţată", a explicat directorul Mariţa Breabăn. Pentru aceste modificări au primit 6.760 de lei. Aceeaşi situaţie la "Moisil". Ei sunt mai "fericiţi", au primit 13.000 de lei, dar au fost nevoiţi să repare şi gardul. Lucrările au întârziat pentru că de aceşti bani nu venea niciun meseriaş să facă tot ce trebuia, aşa că totul s-a lucrat cu forţe proprii. "Era neapărat necesar să reparăm gardul pentru că pe acolo se fugea din şcoală. Nu puteam lăsa lucrurile aşa", a spus administratorul Alexandrina Ilie. Un stadiu întârziat al lucrărilor era şi la grădiniţele nr. 11 şi 39, la Şcoala "Radu Tudoran" şi la "Bălcescu".
Părinţii - baza investiţiilor serioase în şcoli
Dintre cele 31 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, unde s-au dat ceva bani pentru pregătirea anului şcolar, cele mai mari sume s-au dus la: Colegiul "Murgoci" - 100.000 lei, Liceul de Artă - 75.000 de lei, Grădiniţa cu program prelungit nr. 7 - 60.000 lei, Colegiul Economic "Ion Ghica" - 60.000 de lei. La Colegiul "Murgoci" cu aceşti bani s-au mai înlocuit din ferestrele vechi. "De la Primărie nu am primit alţi bani special pentru igienizare. Noi am făcut în această vară o investiţie, dar cu ajutorul părinţilor. Am realizat instalaţia de încălzire în toată şcoala pentru ca în toamnă să ne putem instala centrală proprie. Acum nu au mai fost bani şi pentru centrală", a spus directorul Viorica Moşescu. Şi pentru Liceul de Artă şi Colegiul "Ion Ghica" e nevoie de bani, pentru că cele două şcoli au primit în dotare noi clădiri, ce trebuie adaptate activităţilor specifice derulate acolo. Colegiul "Ion Ghica" va primi în administrare fosta Şcoală 10, "Anton Dumitriu", iar Liceul de Artă va face ore de specialitate în clădirea fostei Şcoli nr. 16, "Vasile Băncilă", care aparţinea Liceului Tehnologic "Moisil". Aceste schimbări au fost anunţate chiar de primarul Aurel Simionescu, ieri dimineaţă. "Colegiul Economic are câteva clădiri pentru care plătim chirie, aşa că preferăm să-i mutăm unde nu vor plăti chirie. Spaţiul fostei Şcoli nr. 10 va fi ocupat de ei, rămânând ca una sau două clase de şcoală generală să fie în continuare acolo, pentru copiii care sunt în zonă, chiar dacă ei sunt subordonaţi Şcolii Ion Băncilă". A doua propunere este aceea ca fosta Şcoală nr. 16, localul respectiv, să fie alocat Liceului "Hariclea Darclee" care, spun ei, stă extrem de înghesuit în spaţiul pe care îl are", a prezentat situaţia primarul Aurel Simionescu. Edilul oraşului a mai anunţat alte câteva comasări de şcoli. Şcoala Waldorf se va uni administrativ cu Şcoala "Cuza", pentru că Waldorf singură nu reuşea să facă faţă cheltuielilor. Grădiniţa nr. 40 va fi inclusă în Colegiul "Ana Aslan", iar Grădiniţa nr. 23 se va uni cu Grupul Şcolar "Saligny". Aceste propuneri de modificare a reţelei şcolare vor fi discutate şi eventual aprobate în CLM. Ele deja au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar. Primarul a mai atras atenţia că şcolile trebuie să se încadreze în bugetul alocat conform costului standard/elev, nu să realizeze clase cu puţini copii de dragul profesorilor şi apoi să nu se încadreze în cheltuieli. Şi şcolile din judeţ au primit, unele dintre ele, bani de la primării, dar sume foarte mici. O sumă record a primit Şcoala Unirea, 201.000 lei, pentru că a realizat branşamente pentru apă curentă.
