Vor intra în emoţiile evaluării patru grădiniţe:, nr. 9, nr. 7, nr. 47 şi grădiniţa din Însurăţei, patru licee: "Bălcescu", "Murgoci", "Iorga" şi "Ana Aslan", cinci şcoli din mediul rural de la: Tichileşti, Râmnicelu, Movila Miresii şi Însurăţei, şi alte cinci şcoli din mediul urban: "Ion Creangă", "Mihai Eminescu", "Ecaterina Teodoroiu", "Sf. Andrei" şi "Fănuş Neagu". Inspectorul Aura Stroe a precizat că alegerea şcolilor a fost stabilită după criterii impuse de Ministerul Educaţiei şi că de la fiecare şcoală au beneficiat de formare patru sau cinci cadre didactice: directorul, un membru al consiliului de Administraţie - de cele mai multe ori directorul adjunct, şi doi sau trei membri ai Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii. "Avantajele includerii în proiect sunt cursurile de formare la care au participat cadrele didactice ale şcolii, experienţa acumulată şi faptul că suportul financiar pentru evaluare este susţinut din fonduri europene", a explicat inspectorul Victoria Negulescu.
Obiectivul general al proiectului vizează creşterea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar de a furniza educaţie de calitate prin implementarea standardelor de referinţă. Prin proiect vor fi evaluate 1.024 de şcoli din ţară, după care vor fi publicate, în luna ianuarie cel mai devreme, rapoartele de evaluare externă a calităţii. Aceste rezultate vor fi utilizate pentru realizarea unui raport privind starea calităţii sistemului de învăţământ preuniversitar, precum şi a unui studiu naţional privind stadiul dezvoltării culturii calităţii în educaţie. "La final se mai urmăreşte ca metodologia de evaluare să devină lege şi după aceleaşi criterii să fie evaluate şi celelalte unităţi de învăţământ. Dacă o unitate de învăţământ nu îndeplineşte standardele de calitate la nivel minimal i se va da răgaz un an să îmbunătăţească situaţia. Şcolile vor putea obţine calificativele: satisfăcător, bine, foarte bine şi excelent. Acest calificativ va fi acordat pentru fiecare indicator, iar părinţii vor putea alege şcoala în deplină cunoştinţă de cauză. Se va putea obţine şi un calificativ general, dar ar putea fi înşelător. Cel mai bine ca părinţii să studieze calificativele pentru fiecare indicator. Oricum, la evaluare se va ţine cont şi de contextul riscului educaţional", a explicat expertul ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), Silviu Dăneţ, responsabil pentru regiunea de Sud-Est.
Obiectivul general al proiectului vizează creşterea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar de a furniza educaţie de calitate prin implementarea standardelor de referinţă. Prin proiect vor fi evaluate 1.024 de şcoli din ţară, după care vor fi publicate, în luna ianuarie cel mai devreme, rapoartele de evaluare externă a calităţii. Aceste rezultate vor fi utilizate pentru realizarea unui raport privind starea calităţii sistemului de învăţământ preuniversitar, precum şi a unui studiu naţional privind stadiul dezvoltării culturii calităţii în educaţie. "La final se mai urmăreşte ca metodologia de evaluare să devină lege şi după aceleaşi criterii să fie evaluate şi celelalte unităţi de învăţământ. Dacă o unitate de învăţământ nu îndeplineşte standardele de calitate la nivel minimal i se va da răgaz un an să îmbunătăţească situaţia. Şcolile vor putea obţine calificativele: satisfăcător, bine, foarte bine şi excelent. Acest calificativ va fi acordat pentru fiecare indicator, iar părinţii vor putea alege şcoala în deplină cunoştinţă de cauză. Se va putea obţine şi un calificativ general, dar ar putea fi înşelător. Cel mai bine ca părinţii să studieze calificativele pentru fiecare indicator. Oricum, la evaluare se va ţine cont şi de contextul riscului educaţional", a explicat expertul ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), Silviu Dăneţ, responsabil pentru regiunea de Sud-Est.
