• asta arată datele raportului realizat de Consiliul Naţional al Elevilor, document întocmit pe baza răspunsurilor oferite de elevii din judeţele României • la Brăila, probleme există şi la capitolul discriminare • la nivel naţional, raportul arată că aproximativ 54% dintre respondenţi s-au confruntat cu ostilitate din partea profesorului atunci când au contestat o notă • de asemenea, sunt elevi cărora le este pur şi simplu teamă de unii profesori
În august 2016, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) obţinea una din cele mai mari victorii pentru elevii din România: aprobarea Statutului Elevului, actul normativ ce reglementează drepturile şi îndatoririle elevilor. Zilele trecute, la un an de la intrarea în vigoare a acestuia, CNE a lansat Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel naţional (RISEN), document ce îşi propune să realizeze o amplă analiză asupra modului în care a fost implementat codul drepturilor şi obligaţiilor elevului în decursul ultimului an şcolar, bazat pe răspunsurile elevilor din întreaga ţară, oferind astfel o viziune de ansamblu în ceea ce priveşte respectarea drepturilor principalului beneficiar al sistemului educaţional.
Pentru realizarea acestui raport, organizaţiile judeţene ale elevilor au întocmit rapoarte care analizează situaţia implementării Statutului Elevului la nivel judeţean. Astfel, rezultatele la nivel de ţară arată că statutul elevului încă este departe de o integrare completă în practica şcolară. Potrivit informaţiilor citate, aproximativ 54% dintre elevii respondenţi spun că s-au confruntat cu ostilitate din partea profesorului atunci când au contestat o notă obţinută la o evaluare scrisă, în timp ce 28% îşi simt chiar pusă în pericol integritatea fizică şi/sau morală. De asemenea, aproximativ 29% dintre elevii chestionaţi au primit cel puţin o dată o absenţă în catalog ca mijloc de constrângere.
Brăila. Probleme la capitolul discriminare, consiliere şcolară şi obiectivitatea evaluării
Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) Brăila a invitat elevii de liceu să completeze un chestionar online. Intitulat “Îţi sunt încălcate drepturile?”, chestionarul a cuprins 10 întrebări, iar la final au fost validate răspunsurile a 715 elevi. Datele au fost apoi analizate şi cuprinse în Raportul privind implementarea Statutului Elevului în judeţul Brăila.
Conform răspunsurilor date de elevi, cea mai alarmantă problemă în judeţul nostru o reprezintă subiectivitatea cadrelor didactice. În condiţiile în care, conform Statutului, elevii au “dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă a competenţelor dobândite după parcurgerea materiei, cu respectarea programei şi dreptul de a cunoaşte baremul după care au fost evaluaţi”, totuşi, 70,3% dintre respondenţi au spus că au sesizat la un moment dat o evaluare subiectivă din partea profesorilor.
O altă “practică” întâlnită în liceele brăilene este “atenţionarea” elevilor în faţa clasei, 43,4% dintre elevii chestionaţi susţinând că au fost mustraţi cel puţin o dată în faţa colegilor de către profesor, procent peste media naţională de 38,33%.
La întrebarea “Ai experimentat vreodată fenomenul de «bullying» (act comportamental repetat, îndreptat spre rănirea fizică sau mentală a unei persoane)?”, 23,7% dintre liceeni au răspuns afirmativ, în timp ce 24,1% au răspuns că au resimţit parţial acest lucru.
Îngrijorător este şi faptul că 41% dintre respondenţi au spus că au fost discriminaţi cel puţin o dată, asta deşi în Statut scrie negru pe alb că elevii au “dreptul de a nu fi supuşi vreunei forme de discriminare din partea conducerii şi a personalului didactic sau nedidactic al unităţii de învăţământ. Unitatea de învăţământ preuniversitar se va asigura că niciun elev nu este supus discriminării sau hărţuirii pe criterii de rasă, etnie, limbă, religie, sex, convingeri, dizabilităţi, naţionalitate, cetăţenie, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, stare civilă, cazier, tip de familie, situaţie socio-economică, probleme medicale, capacitate intelectuală sau alte criterii cu potenţial discriminatoriu”.
Deşi au dreptul la consiliere şcolară, profesională şi/sau psihologică cel puţin o dată pe an, răspunsurile oferite de elevii brăileni arată că 64,2% dintre aceştia nu au beneficiat niciodată de astfel de servicii. De asemenea, 35,8% dintre cei chestionaţi s-au declarat nemulţumiţi de motivarea absenţelor.
Statistică alarmantă. Unul din 2 elevi a fost discriminat cel puţin o dată
Revenind la raportul la nivel naţional, documentul scoate la iveală o serie de probleme cu care se confruntă sistemul de educaţie.
De exemplu, un procent alarmant, de 28% dintre elevii chestionaţi, îşi simt parţial pusă în pericol integritatea fizică şi/sau morală. Mai mult, discriminarea elevilor în şcoli capătă amploare. “Rata discriminării în şcoli este peste aşteptări, iar procentul elevilor care au fost discriminaţi cel puţin o dată în cadrul unităţii de învăţământ sau cunosc cazuri este de 47,60%”, se arată în raport.
Tot ca o concluzie în urma analizei datelor la nivel naţional, în ceea ce priveşte dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare şi consiliere şcolară, profesională şi psihologică, raportul arată că doar circa jumătate dintre elevi au beneficiat cel puţin o dată pe an de aceste servicii.
Datele sunt îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte evaluare obiectivă a profesorilor.
“Rata elevilor care au sesizat o evaluare subiectivă este de 63,37%. Dintre aceştia, conform răspunsurilor date de elevi, doar 25,88% şi-au exercitat dreptul de a contesta rezultatele evaluărilor scrise. Dintre cei care şi-au exercitat dreptul de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise, mai puţin de jumătate consideră că au fost îndreptăţiţi în urma contestaţiei. Mai mult, rata elevilor care au observat ostilitate din partea profesorului după exercitarea acestui drept este de 53,85%, fapt care aduce din nou în atenţia noastră ignorarea conceptului de «sistem de învăţământ centrat pe elev – unde elevul este beneficiarul primar»“, se precizează în document.
Deşi trecerea absenţei în catalog ca mijloc de coerciţie este interzisă, 29,45% dintre respondenţi au recunoscut că le-a fost pusă cel puţin o dată o absenţă în catalog ca mijloc de constrângere. La Brăila, la fel ca şi în toate judeţele ţării, de altfel, se păstrează metoda de a-i “trage de urechi” pe elevi în faţa clasei, 38,33% dintre cei chestionaţi mărturisind că au fost puşi în această situaţie.
Elevii nu sunt sancţionaţi doar pentru ceea ce fac la ore ci şi pentru ceea ce postează pe reţelele de socializare. Raportul arată că 15,36% dintre aceştia au fost sancţionaţi cel puţin o dată pentru postările din mediul online.
Statutul Elevului - o simplă hârtie sau un document respectat?
“Atitudinea ostilă a cadrului didactic asupra elevului este des întâlnită în şcoala românească, iar opinia elevilor nu este luată în considerare”, este una din concluziile la care au ajuns reprezentanţii elevilor.
În vederea soluţionării problemelor semnalate de către elevii din România, CNE, a venit cu o serie de propuneri, şi anume: operaţionalizarea Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii din şcoli, care, în majoritatea cazurilor, există doar pe hârtie, realizarea unei fişe de feedback tipizată pentru evaluarea cadrelor didactice, prezenţa în Consiliului Naţional de Etică a unui reprezentant al elevilor, elaborarea unui cod de etică al profesorului, întocmirea unei liste negre cu unităţile de învăţământ ce nu respectă principiul transparenţei şi care prin regulamentele de ordine interioară încalcă Statutul Elevului, precum şi publicarea acesteia pe site-ul Ministerului Educaţiei.
“În calitate de reprezentanţi ai elevilor, ne-am dorit să vedem care este situaţia respectării codului ce reglementează drepturile şi obligaţiile elevilor la nivel naţional şi, în urma analizei rezultatelor, ne declarăm dezamăgiţi de statisticile alarmante ce au fost înregistrate. În continuare, vom monitoriza atent respectarea Statutului Elevului la nivelul unităţilor de învăţământ şi vom iniţia demersuri în vederea sancţionării acelora care îl încalcă”, a declarat Ioana Băltăreţu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
