• după cele două etape de înscrieri, la clasa de învăţământ profesional dual de la Colegiul “P. Istrati” s-au ocupat doar 12 din cele 25 de locuri • elevii nu s-au arătat interesaţi să înveţe o meserie şi nu au profitat nici de facilităţile oferite de agentul economic care a dorit înfiinţarea acestei clase: burse de studiu, premii pentru stimularea performanţei, transport şi masă asigurată şi, cel mai important, un loc muncă garantat după absolvire • chiar şi în acest context, conducerea unităţii de învăţământ şi a firmei “Pronif” spun că este totuşi un prim pas, mai ales că se află la a treia încercare de a forma viitoarea generaţie de meseriaşi • ocupaţiile de strungar, frezor, lăcătuş sunt la mare căutare atât în România, cât şi în Europa
Deşi au şansa să fie angajaţi chiar de pe băncile şcolii, mulţi tineri dau cu piciorul unei oportunităţi uriaşe. Învăţământul profesional dual, o alternativă la sistemul clasic de învăţământ şi care combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, nu a reuşit să stârnească interesul absolvenţilor de gimnaziu. Prima clasă de învăţământul profesional dual din judeţul nostru, înfiinţată la Colegiul “P. Istrati”, nu a avut succesul scontat. După o campanie intensă de promovare atât în municipiu, cât şi în judeţ, s-au ocupat doar 12 din cele 25 de locuri oferite. Iar acestea doar la specializarea Strungar, pentru cele 10 locuri de la specializarea Frezor-Rabotor-Mortezor nu s-a arătat niciun doritor. Totuşi, reprezentanţii firmei brăilene “Pronif”, cea care a dorit înfiinţarea acestei clase, spun că acesta este un prim pas, mai ales că este al treilea an de când au demarat acest proiect. Nici şcolile profesionale nu o duc mai bine. La unităţile din Brăila au rămas aproximativ 300 de locuri libere, fiind clase întregi în care bate vântul. În timp ce tinerii fug de muncă, angajatorii din România, dar şi din Europa, îi caută în disperare.
Unde sunt meseriaşii de altă dată?
Tinerii fug de muncă! Deşi primesc o serie de beneficii şi un job asigurat, absolvenţii de gimnaziu nu s-au îngrămădit să se înscrie la clasa de învăţământ profesional dual de la Colegiul Tehnic “P. Istrati”, clasă înfiinţată la cererea unui agent economic din Brăila.
În total, anul acesta s-au pus la bătaie 25 de locuri: 15 pentru specializarea Strungar şi 10 pentru specializarea Frezor-Rabotor-Mortezor. După cele două etape de înscrieri s-au ocupat doar 12 locuri, iar acestea numai la specializarea Strungar.
“Avem 12 înscrişi şi mai avem un copil care s-a arătat interesat să se înscrie. Toţi sunt absolvenţi de gimnaziu. Este sub aşteptările noastre, dar ne oferă o rază de speranţă având în vedere că e al treilea an de când ne chinuim să facem clasa aceasta. Nu este un lucru rău că sunt 12, dar ar fi fost bine să fie mai mulţi. I-am grupat cu elevii de la clasa de Tinichigiu, că nici acolo nu s-au ocupat toate locurile. Vor face împreună materiile comune, adică română, matematică şi aşa mai departe, iar cele de specialitate, practica, se va face diferenţiat ca să îi putem duce mai departe. Sperăm că aceşti copii vor fi încântaţi, vor vedea că le este bine, că învaţă o meserie, poate vor prinde drag şi vor rămâne. Trebuie să ne păstrăm optimismul, acesta este un prim pas. Nu vom renunţa la acest proiect, mergem înainte şi vom încerca şi la anul o nouă clasă”, ne-a declarat Gabriela Panait, directorul Colegiului “P. Istrati”.
Prima clasă de dual din judeţul nostru a fost înfiinţată la cererea firmei “Pronif”, firmă specializată în fabricarea de produse şi echipamente mecanice, Colegiul Tehnic “P. Istrati” fiind singurul liceu tehnologic din sud-estul ţării care oferă acest tip de învăţământ. Chiar dacă s-a ocupat doar jumătate din numărul de locuri oferite, reprezentanţii firmei brăilene speră ca promoţia aceasta să fie un succes, iar anul viitor să fie cât mai mulţi doritori, mai ales că meseriaşii sunt “vânaţi” de angajatori şi foarte bine plătiţi.
“Nu avem clasa completă, dar suntem mulţumiţi că măcar avem 12 şi tot o pornim, că de 3 ani de când ne chinuim... Eu sper că cei pe care îi avem acum vor povesti pe parcursul anului ce învaţă, ce se întâmplă aici la noi şi la anul vom avea o clasă de 25 de elevi. Toată primăvara am umblat prin aproape toate şcolile din oraş şi din judeţ şi am promovat această clasă. Am văzut cum oamenii se mulţumesc cu salarii de 600-700 euro în nu ştiu ce ţări, muncind la cules. Copiii ăştia când vor termina, cred eu că în trei ani de zile, salariul lor va fi la pornire 900 euro. În domeniul acesta al metalurgiei aici se va ajunge. Pentru că nu sunt meseriaşi, sunt foarte căutaţi şi ca să-i ţii trebuie să îi stimulezi financiar. Chiar şi dacă un sfert din promoţia actuală va merge până la final, pentru noi tot ar fi o realizare. Ideal ar fi să fie toţi, dar nu se ştie. E prima generaţie, pornim cu ea şi vom vedea apoi cum vor evolua lucrurile”, ne-a spus Lucian Mitrofan, director asigurarea calităţii în cadrul firmei “Pronif”.
Învăţământul profesional dual combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate la agentul economic, iar la final elevii obţin un certificat de calificare. Dar, pe lângă faptul că învaţă o meserie direct de la profesionişti în domeniu, elevii beneficiază şi de o serie de facilităţi: burse de studiu de la stat şi de la agentul economic, fiecare în valoare de 200 lei, transport şi masă asigurată, stagii de practică plătite sau premii pentru stimularea performanţei. Iar cel mai mare avantaj este că după finalizarea studiilor, care durează trei ani, elevii sunt imediat angajaţi în cadrul firmei şi li se face contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Deci, practic, elevii care au ales anul acesta învăţământul dual, vor avea un loc de muncă şi nu vor îngroşa rândul şomerilor cum se întâmplă cu foarte mulţi absolvenţi de liceu sau facultate.
Conducerea Colegiului “P. Istrati” ne-a spus că tinerii care, din diverse motive, nu au fost cuprinşi până acum în învăţământul liceal sau profesional, se mai pot înscrie la clasa de dual. Detalii se pot obţine la sediul liceului.
Şi în şcolile profesionale bate vântul
Şcolile profesionale nu par să fie nici ele pe placul absolvenţilor. Meseriile de lăcătuş, electronist sau sudor, ocupaţii care sunt la mare căutare pe piaţa muncii, nu au reuşit să-i atragă pe tinerii adolescenţi. Mai exact, conform situaţiei înscrierilor în învăţământul profesional pentru anul şcolar 2017-2018, din cele 921 de locuri aprobate în planul de şcolarizare, după cele două etape de înscriere s-au ocupat doar 630 locuri. Aşadar au rămas neocupate 291 de locuri, adică s-au “pierdut” aproape 300 de posibili muncitori calificaţi.
Mai mult, sunt şase clase de profesională unde nu s-a înscris niciun elev. Adolescenţii nu s-au arătat interesaţi să urmeze una din următoarele calificări: Lăcătuş construcţii navale, Lăcătuş construcţii metalice, Sudor, Tapiţer, Electronist aparate şi echipamente sau Brutar. Culmea, toate aceste meserii sunt la mare căutare!
Motivele care îi determină pe elevi să “fugă” de învăţământul profesional sunt diverse. Totuşi, nu putem să ignorăm faptul că elevii care nu promovează Evaluarea Naţională pot intra la liceu, deoarece legislaţia le permite acest lucru, fapt ce îngreunează şi mai mult misiunea şcolilor profesionale. Spre exemplu, anul acesta, 19 absolvenţi au intrat la o clasă de liceu cu medii de admitere sub 5, cea mai mică medie fiind 3,95. Din păcate, realitatea arătă că elevii care au intrat la liceu cu medii mici ajung la finalul clasei a XII-a în imposibilitatea de a promova examenul de bacalaureat, nu au ales nici o şcoală profesională şi, în final, ajung muncitori necalificaţi sau şomeri.
Cât câştigă meseriaşii? Chiar şi 3.000 de euro
Tinerii fug de şcolile profesionale, iar angajatorii caută în disperare muncitori.
Uitându-ne pe cel mai recent buletin statistic al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila, vom observa că din totalul locurilor de muncă oferite de angajatori, circa 70% îi vizează pe meseriaşi. Se caută electricieni, faianţari, fierar-betonist, frezor univesal, lăcătuş mecanic, macaragiu, oţelar, tâmplar universal, strungar, chiar şi ucenici-strungar.
De asemenea, meseriaşi se caută în toată Europa, nu doar în România, iar salariile oferite ajung şi la 3.000 euro. Spre exemplu, prin reţeaua EURES, în Germania, un sudor poate câştiga 3.024 euro/lună, un betonist 3.200 euro/lună, un zidar 2.508 euro/lună, iar un operator utilaje pentru construcţii 3.024 euro/lună. Pe lângă salariile oferite, companiile europene vin cu o serie de beneficii, cum ar fi cazarea gratuită.
Guvernul taie bani de la investiţii şi dă la ajutoare sociale
Guvernul Tudose a aprobat, recent, prima rectificare bugetară din acest an. Au fost tăiaţi bani de la domenii importante, precum Transporturi şi Dezvoltare Regională, şi s-au suplimentat banii pentru ajutoarele sociale şi pensii.
“Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.
În schimb, Ministerul Muncii şi Justitiei Sociale a primit aproape 800 de milioane lei pentru plata pensiilor şi drepturilor de asistenţă socială.
