Simularea din decembrie a scos la iveală nivelul slab de pregătire al elevilor din acest moment. La nivelul judeţului, promvabilităţile sunt cele aşteptate, adică cel puţin 20% sub nivelul care se obţine de obicei la examenul din vară. Nici prezenţa nu a fost una excelentă, cel mai bun procent s-a înregistrat la Evaluarea Naţională la limba şi literatura română, 94%, şi cel mai slab procent de prezentaţi a fost la matematică, la Bacalaureat, numai 85%. Ca număr de elevi înscrişi au fost cu aproape 30% mai puţin la matematică decât la limba română. Adică, în timp ce simularea la română a reuşit să mobilizeze 2.567 de elevi la Bacalaureat şi 2.666 la Evaluarea Naţională, la matematică s-au înscris numai 1.822 de elevi la Evaluarea Naţională şi 1.755 la Bacalaureat. La Bacalaureat la limba română au promovat 73% dintre cei prezentaţi, iar la matematică 56,62%. La Evaluarea Naţională, la limba română au promovat 66%, iar la matematică 41,89%.
Aceasta a fost prima simulare, iar elevii sunt încă nepregătiţi, şi din punct de vedere al conţinutului, şi din punct de vedere psihologic, pentru aceste examene, susţin cadrele didactice.
"Este prima simulare de examen din seria de trei programate pe parcursului acestui an şcolar. Planul de pregătire a elevilor care au obţinut rezultate slabe se realizează la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ şi se va desfăşura începând din ianuarie 2015. Următoarea simulare, care va avea loc în martie 2015, va fi mai relevantă", a explicat inspectorul şcolar general adjunct Carmen Pîrlog.
S-au luat totuşi 26 de note maxime la matematica pentru Bacalaureat
Cele mai mici promovabilităţi s-au obţinut la matematică, în special în mediul rural, dar au fost şi şcoli şi licee din mediul urban care au înregistrat promovabilităţi extrem de scăzute, uneori chiar zero. Este vorba de unităţi de învăţământ care de obicei la aceste examene de evaluare obţin rezultate slabe. "Subiectele au fost în linia celor date de minister şi au avut grad mediu de dificultate. A fost prima simulare şi mereu sunt astfel de rezultate, dar ele trebuie percepute ca semnale de alarmă. Acum vom insista şi vom vedea ce se întâmplă în şcolile cu rezultatele cele mai slabe. Voi face inspecţii în şcoli să urmăresc orele şi, mai ales, dacă se fac acele pregătiri suplimentare la clasele a VIII-a şi a XII-a, care, din câte ştiu, nu prea se fac", a punctat inspectorul Nicolae Frâncu. La limba şi literatura română rezultatele sunt ceva mai bune, dar şi aici există şcoli şi licee, chiar din mediul urban, cu rezultate extrem de slabe. "Aceste note reflectă faptul că elevii abia s-au apucat de învăţat pentru examene. Unii au nevoie de Bacalaureat mai departe, alţii nu, şi totul se vede în efortul lor de studiu. Este adevărat, subiectele au fost puţin mai dificile, dar dacă nu procedăm aşa ei nu se mobilizează", a detaliat şi inspectorul de limba şi literatura română, Daniel Kiţu.
Faptul că elevii sunt prea puţin pregătiţi pentru a susţine acum un examen serios o arată şi distribuţia notelor de trecere. Aproape jumătate sunt în intervalul 5.00 - 6.00, cu excepţia simulării de la limba şi literatura română pentru Bacalaureat, unde 48% dintre copii au luat note între 6.00 şi 8.00. S-au obţinut totuşi şi note maxime, la Limba română, la Bacalaureat au luat două note maxime elevii de la "Bălcescu" şi un elev de la "Cerna", iar la Evaluarea Naţională notele maxime le-au luat elevii de la "Al. I. Cuza" - două note de zece, şi un elev de la "Vasile Alecsandri". La matematică la Evaluarea Naţională nu s-a obţinut nici un zece, în schimb, la Bacalaureat s-au pus 26 de note maxime: "Bălcescu" - 13, "Murgoci" - 5, "Pedagogic - 5, "Cerna" - 2, "Ana Aslan" - 1.
