• Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică proiectul de modificare a Legii Educaţiei privind dezvoltarea învăţământului profesional dual • proiectul prevede, printre altele, ca firmele care acceptă elevi în practică să beneficieze de facilităţi la plata impozitelor şi contribuţiilor datorate la bugetul de stat • de asemenea, elevii vor încheia un contract de pregătire individuală cu agenţii economici
Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de modificare a Legii Educaţiei Naţionale privind dezvoltarea învăţământului profesional-dual.
Documentul a fost elaborat de experţi din minister şi Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic în urma consultărilor cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi reprezentanţi ai Primului Ministru. Proiectul înglobează, de asemenea, şi feedback-ul mediului de afaceri.
“Concluziile consultărilor au reliefat necesitatea introducerii programelor de formare în sistem dual, asumarea de către operatorii economici a responsabilităţii pentru pregătirea practică a elevilor, flexibilizarea duratei programelor de formare profesională, adaptarea curricullumului la nevoile pieţei muncii locale şi regionale, asumarea costurilor formării în stagiile de practică între operatorul economic şi stat prin deduceri fiscale acordate operatorului economic”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul edu.ro.
Ce înseamnă învăţământ profesional-dual
Învăţământul profesional-dual combină educaţia primită într-o unitate de învăţământ cu învăţarea la locul de muncă în cadrul unei companii.
Acest sistem de învăţământ are următoarele caracteristici: este organizat la cererea operatorilor economici interesaţi în calitate de potenţiali angajatori; asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională de calitate, în relaţie cu un potenţial loc de muncă, prin pregătirea practică organizată la operatorii economici; elevii beneficiază de susţinere financiară din partea firmelor.
Învăţământul dual se organizează după terminarea celor 10 clase obligatorii.
Cursurile vor fi ţinute de Ministerul Educaţiei, cât şi de agenţii economici, iar pe perioada lor elevii vor fi plătiţi de către companii pentru a se specializa în domeniile în care aceştia au nevoie de forţă de muncă.
“Noi am avut mai multe întrevederi şi discuţii pe seama acestui sistem de învăţământ. Eu zic că este un pas înainte şi şcoala se va adapta la realitatea prezentului pentru că ceea ce se întâmplă între domeniul economic şi ceea ce noi şcolarizăm există un decalaj. Spun decalaj în sensul că şcoala nu este întotdeauna la curent cu tehnologia şi cu ceea ce se întâmplă în economie. Chiar am fost la o firmă privată din Brăila acum câteva luni şi acolo îmi spuneau că ar avea copiii ăştia o şansă de a lucra pe ultimele utilaje, pe o tehnologie de ultimă oră, ceea ce ei nu au la şcoală. De asta zic că este un pas înainte pentru învăţământul tehnic din România”, a declarat inspectorul şcolar general Cătălin Canciu.
Care sunt principalele prevederi
Potrivit proiectului de modificare a Legii Educaţiei pentru dezvoltarea învăţământului profesional-dual, operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ, beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.
“Iniţial, când s-a pornit proiectul nu prea erau facilităţi pentru agenţii economici şi aceştia erau puţin cam sceptici în a accepta învăţământul dual. Ei ar fi vrut adulţi şi să facă cu ei un curs de calificare de 3-4 luni şi să îi angajeze apoi. Acum operatorii economici vor primi beneficii de natură materială. Firmele care îşi doresc stabilitate sunt interesate în a investi în acest învăţământ dual pentru că îşi cresc propriii oameni pe care îi vor păstra de acum încolo”, ne-a declarat Dana Condei, inspector învăţământ profesional şi tehnic.
În document se precizează că absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 25 ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale. Pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, se pot organiza clase separate de învăţământ profesional. Programele de pregătire profesională sunt organizate prin unităţile de învăţământ de stat şi sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe până la împlinirea vârstei de 25 ani.
Totodată, numărul de elevi dintr-o clasă de învăţământul profesional va cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30. Clasele pot fi organizate şi pe grupe, pentru a forma maximum trei grupe pentru calificări diferite.
“O chestie foarte bună este aceea în care se acceptă o clasă unde media este de 25 de elevi, minim 10 elevi şi maxim 30 de elevi. Această formulă îţi dă posibilitatea să faci o clasă împărţită în trei grupe şi fiecare grupă cu altă specializare şi nu mai ai o clasă de 28 de elevi de o singură specializare. Poţi să îţi propui 10 sudori, 10 lăcătuşi şi 10 frezori şi este mult mai bine pentru că ai o gamă diversificată de specializări. Plus că este altceva când mergi la agentul economic şi faci practică când ai o grupă de 10 elevi decât atunci când ai de 15 elevi. Este mai simplu şi pentru tutore”, a adăugat sursa citată anterior.
În proiectul privind dezvltarea învăţământului profesional dual se oferă operatorilor economici posibilitatea de a solicita organizarea de probe de admitere, indiferent de numărul de candidaţilor şi de locuri. Probele de admitere pot viza cunoştinte din programele şcolare din învăţământul gimnazial şi/sau motivaţia elevilor, precum şi testarea unor abilităţi/aptitudini.
Şcolile în care se va organiza învăţământ profesional vor fi stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, ţinându-se cont de tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale privind învăţământul profesional şi tehnic, precum şi la solicitările operatorilor economici interesaţi.
