• “Adaptare la o situaţie necunoscută”, aceasta este atmosfera în mediul şcolar şi universitar, în lipsa unor măsuri ferme • elevi, studenţi şi profesori brăileni ne-au vorbit despre noi provocări, temeri şi dorinţe în privinţa viitorului an şcolar şi universitar * ULTIMA ORĂ: Președintele Iohannis a anunțat, miercuri seară, după închiderea ediției print a cotidianului nostru că în învățământul preuniversitar cursurile vor începe pe 14 septembrie, fiind pregătite trei scenarii ce vor fi puse în practică în funcție de situația existentă în fiecare localitate
La o lună şi jumătate distanţă de începerea anului şcolar şi cu mai puţin de două luni până la deschiderea anului universitar 2020/2021, încă nu există, în majoritatea cazurilor, o decizie oficială cu privire la modul de desfăşurare al cursurilor. Cu toate acestea, circulă mai multe scenarii în această privinţă. În acest context, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este, la data aceasta, singura instituţie de învăţământ care a venit cu o propunere concretă.
Scenariile pentru învăţământul preuniversitar
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat în mai multe rânduri că se va ajunge, cel mai probabil, la o formă de învăţământ hibrid, combinând modul tradiţional de predare cu şcoala online. Astfel, elevii ar urma să vină la şcoală prin rotaţie, o parte dintre ei rămânând acasă. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a propus câteva măsuri sanitare de precauţie, care să reducă riscul epidemiologic. Astfel, într-o sală de clasă ar învăţa cel mult 15 elevi, băncile ar fi aşezate la 1,5 metri între ele, iar purtarea măştii ar fi obligatorie pentru cadrele didactice şi pentru elevi, măcar în timpul pauzei.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii a descris patru scenarii posibile. Primul presupune revenirea în sălile de clasă a tuturor elevilor, respectând distanţarea socială. În al doilea scenariu, Ministerul propune predarea clasică pentru preşcolari şi elevii claselor 0-4. Elevii de gimnaziu şi de liceu ar veni la şcoală alternativ, efectivul clasei fiind împărţit pe două grupe. Al treilea scenariu descrie situaţia în care inclusiv preşcolarii şi elevii din clasele 0-4 ar învăţa fizic prin rotaţie. În al patrulea scenariu, toate orele s-ar desfăşura exclusiv online. Cu toate acestea, specialiştii par să fie toţi de acord cu faptul că decizia cu privire la desfăşurarea orelor va fi descentralizată, în funcţie de riscul epidemiologic al fiecărei zone şi de numărul de elevi dintr-o clasă.
Soluţia propusă de Universitatea Babeş-Bolyai
La nivelul învăţământului universitar, singura instituţie care a adus, oficial, o propunere concretă în acest sens este Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, care a găsit o soluţie ce îmbină cele două moduri de predare. Studenţii în primul an de studiu ai tuturor facultăţilor ar participa fizic la seminarii şi la lucrări de laborator, pentru o introducere armonioasă în mediul universitar. Cursurile, însă, vor avea loc tot online. La facultate s-ar întoarce şi studenţii din an terminal, atât la nivel de licenţă, cât şi de master, dar numai cei ce studiază domenii “experimentale”, precum biologie, geologie sau chimie, sau “vocaţionale”, de exemplu teatru, educaţie fizică sau teologie. Studiile doctorale se vor desfăşura şi ele în regim clasic. Ceilalţi studenţi vor studia, în continuare, exclusiv online.
Părerea elevilor şi a studenţilor
Toate aceste schimbări modifică radical rutina elevilor şi a studenţilor, impun noi modalităţi de învăţare şi o capacitate ridicată de adaptare la noile condiţii. Diferite domenii sau niveluri de studiu impun modificări şi griji diverse, dar elevii şi studenţii par a ajunge la un consens: îşi doresc să se întoarcă măcar parţial la şcoală sau facultate, însă în condiţii de siguranţă şi cunoscând în timp util forma de desfăşurare a orelor. Trecând în an terminal, Maria Măcineanu, viitoare elevă în clasa a 12-a la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” consideră că, pentru materiile de BAC, predarea online nu ar fi suficientă: „Eu aş vrea să mă întorc la şcoală, dar îmi dau seama că lucrurile nu vor fi ca înainte. Mi se pare aberant scenariul cu înjumătăţirea claselor, a orelor şi mersul prin rotaţie, dar dacă asta ar fi singura şansă să mă întorc la şcoală, măcar la materiile la care dau BAC-ul aş fi fericită. Cât despre BAC şi admiterea la facultate, nu am mai multe emoţii decât aş fi avut dacă nu exista coronavirus. Din fericire, mă adaptez repede şi cred că voi putea învăţa în ambele contexte”. Pe de altă parte, din perspectiva unui viitor boboc la facultate, Radu Tîrhoacă, fost elev la „Murgoci” unul din cei doi tineri care au obţinut media 10 la BAC, are încredere că autorităţile vor lua decizia potrivită: „Cea mai importantă este sănătatea elevilor, a studenţilor şi a profesorilor. Nu îmi este frică în legătură cu mersul la facultate, eu îmi doresc un sistem hibrid, însă indiferent de ce se hotărăşte sunt convins că decizia luată va fi cea mai sigură, chiar dacă nu este pe placul tuturor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că o astfel de instituţie poate deveni oricând un focar”. Alexandru Chivu, şi el proaspăt absolvent de “Bălcescu”, consideră că revenirea la normalitate trebuie să fie un proces gradual, nu grăbit, ci echilibrat: “Trebuie să ne gândim la diferenţa dintre ceea ce vrem şi ceea ce putem face. Important acum nu este să ne întoarcem brusc la starea de dinainte de pandemie, ci să ne adaptăm situaţiei. În momentul de faţă autorităţile de la nivel central, dar şi din mediul universitar, trebuie să vină cu hotărâri ferme şi să îşi asume responsabilitatea. Amânarea acestora duce numai la o stare de incertitudine, care nu este benefică nimănui”.
La nivel universitar, apar probleme suplimentare. În domeniile ştiinţifice experimentale, de exemplu, teoria trebuie pusă în practică în spaţii special amenajate. Ioana Bălăşoiu, care va începe anul 3 la Universitatea Politehnică Bucureşti, punctează situaţia: „Calitatea activităţilor academice a avut de suferit deoarece de multe ori nu am avut interacţiunea necesară cu profesorii. Alteori nu am avut nici echipamentul necesar pentru anumite laboratoare, fiind nevoiţi să improvizăm. Toate acestea au dus la creşterea considerabilă a volumului de muncă şi a stresului, însă pretenţiile cadrelor didactice în general au rămas aceleaşi”. Mai mult, majoritatea studenţilor nu ştiu dacă vor fi nevoiţi să se mute sau nu în oraşul în care studiază sau dacă vor fi puse la dispoziţie căminele. De această problemă se loveşte şi Andra Ilie, care tocmai a terminat primul la Facultatea de Medicină a Universităţii “Transilvania” din Braşov: „Nu ştiu care va fi procedura de cazare. La Braşov e un singur cămin cu baie în cameră, celelalte au baie comună. Eu încă nu ştiu dacă trebuie să îmi caut chirie sau să mă bazez pe cămin. În semestrul al doilea au fost probleme cu laboratoarele. Profesorii nu ne puteau arăta fizic experimentele, doar ne trimiteau videoclipuri de pe Youtube, şi nu am reuşit să pun în practică ceea ce am învăţat”.
Condiţii aparte şi pentru profesori
Un mod de predare hibrid aduce cu sine situaţia unui consens între orele tradiţionale şi cele online, combinând metode potrivite ambelor contexte. “Personal, cred că o metodă hibridă ar fi posibil de implementat, dar cu desfăşurare de resurse: de siguranţă (cele de igienă şi triaj), resurse materiale şi umane. O idee de lucru ar fi ca materia predată elevilor prezenţi să fie receptată în timp real online şi de elevii de acasă, astfel asigurând acelaşi climat de învăţare. Socot că aş putea să mă adaptez la un proces hibrid, în calitate de profesor de limba engleză am avut de-a face cu metode ce implică tehnologia”, a explicat Luminiţa Mocanu, profesoară la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”. Tatiana Bercariu, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”, punctează, pe de altă parte, nevoia de profesionalism şi implicare: “Va fi o provocare. E foarte important să îi surprindem în acest joc didactic şi pe cei prezenţi online, ei să nu fie doar spectatori. Indiferent de ce variantă de scenariu se va aplica, trebuie să facem lucrurile cu profesionalism. Lucrurile se pot face bine sau prost şi în varianta clasică, şi în varianta digitală, şi în varianta hibridă, depinde de gradul de implicare. Copiii sunt minunaţi, ei s-au adaptat foarte repede. Toţi cei implicaţi în cercul didactic trebuie să colaboreze, părinţii, elevii şi profesorii. Până la urmă, trăim toţi o lecţie de adaptare la o situaţie necunoscută”.
Cam astea ar fi opiniile celor implicaţi direct în procesul de învăţământ – elevi, studenţi, profesori. Problema este că oricare ar fi decizia guvernanţilor pentru începerea noului an şcolar, nici până în acest moment nu se ştie nimic sigur ceea ce constituie un stres consistent în familiile cu copii.
ULTIMA ORĂ: Președintele Iohannis a anunțat, miercuri seară, după închiderea ediției print a cotidianului nostru, că în învățământul preuniversitar cursurile vor începe pe 14 septembrie, fiind pregătite trei scenarii ce vor fi puse în practică în funcție de situația existentă în fiecare localitate. Astfel, potrivit scenariului ”verde”, dacă există doar un singur caz la mia de locuitori, toți elevii vor merge efectiv la cursuri; scenariul ”galben”, cu 1 -3 cazuri la mia de locuitori, presupune că elevii din primar și din clasele terminale - a VII-a și a XII-a - vor veni fizic la școală, iar ceilalți prin rotație; scenariul ”roșu”, cu mai mult de 3 cazuri la mia de locuitori, cursurile se vor desfășura doar on-line.
