* până pe 1 mai, credincioșii vor ține Postul Mare, perioadă de renunțare, rugă și sobrietate care va culmina cu Învierea Domnului * sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților * "Este timpul luminii și nu al întunericului, al iertării", a spus Înaltpreasfințitul Părinte Casian, în predica rostită duminică, la Catedrala Arhiepiscopală
Statornicit de către Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare ține șapte săptămâni (15 martie - 1 mai 2021) și este cel mai aspru dintre toate cele patru mari posturi de peste an. Se estimează că o treime din populația României ține Postul Mare, pentru a sărbători cum se cuvine Învierea Domnului, care, în acest an, cade pe data de 2 mai 2021.
Începând de luni, 15 martie, credincioșii nu mai consumă alimente de origine animală și încep o perioadă de renunțare și sobrietate care va culmina cu sărbătoarea Învierii Domnului. Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40. Denumirea mai veche, de "Păresimi", vine de la latinescul Quadragesima ("Patruzecime").
Postul Mare simbolizează postul aspru pe care Mântuitorul l-a ținut în pustie, înainte de a-și începe propovăduirea. El este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile și 40 de nopți; Moise a stat 40 de zile pe Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu, din robia egipteană și până în Țara Sfântă.
Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai (anul acesta, 14 martie). Potrivit Sfintelor Scripturi, omul a căzut din comuniunea cu divinitatea prin consumarea fructului interzis al cunoștinței rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărțirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin... mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune, dar nu doar prin abstinența de la mâncare. Postul este mai degrabă un instrument care permite schimbarea atitudinii omului.
Părinții Bisericii spun că "de postit postesc și demonii". Deși aceștia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare și separare de Dumnezeu nu și-o schimbă nicidecum. De aceea, postul trebuie însoțit de înfrânare și de rugi aduse Lui Dumnezeu, însoțite de citirea Sfintelor Scripturi.
Prima săptămână din Postul Mare se cântă Canonul cel Mare scris de Sf. Andrei Criteanul. Canonul conține o istorie a mântuirii, cu citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească prin clarificările aduse de Noul Testament. Întreaga istorie a mântuirii este un drum al omenirii prin pustie către Lumina Învierii și Împărăția Lui Dumnezeu.
În Postul Mare, atmosfera din biserici favorizează introspecția, pocăința, plângerea dacă vreți, cercetarea de sine și căutarea Lui Dumnezeu prin îndepărtarea de zgomotul lumii și plăcerile ei efemere. Muzica din sfintele lăcașuri se cântă pe tonuri tânguitoare, slujbele sunt mai lungi, iar vestmintele preoților și sfintele odoare sunt cernite.
Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfințit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paști. Duminicile din Postul Mare sunt adevărate repere pe calea spirituală pe care pășesc credincioșii.
Îndemnuri arhierești înainte de Postul Mare
În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a "Lăsatului sec de brânză"), Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Arhiepiscopală "Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei", împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale. La momentul cuvenit, mai mulți copii prezenți la slujbă au fost împărtășiți cu Sfintele Taine.
Potrivit părintelui consilier Rareș Bucur, din cadrul Centrului Eparhial, în cuvântul de învățătură rostit, Părintele Arhiepiscop a tâlcuit pericopa evanghelică de la Sfântul Matei, în care Mântuitorul Iisus Hristos ne vorbește despre iertare, post și neagonisire.
"Este timpul luminii și nu al întunericului, al iertării și nu al condamnării, al postirii și nu al îmbuibării, al milei ușurătoare de boală și al milosteniei față de săraci, de necăjiți și de triști și nu de izolare în zornăiala mincinoasă a averilor trecătoare", a spus ierarhul Dunării de Jos.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a rostit rugăciunea specială pentru intrarea în post și a adresat îndemnuri credincioșilor pentru parcurgerea, așa cum se cuvine, a Postului Sfintelor Paști. Ierarhul i-a invitat, totodată, pe credincioși să participe la slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia se va intona Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
